Un pub în Soho

Apare în romanul lui Graham Greene The End Of The Affair şi la Iris Murdoch în Under The Net, dar primul care mi-a vorbit de pub-ul The French House, şi care, în cele din urmă, m-a şi dus acolo, a fost scriitorul britanic Paul Bailey (care, apropo, a lansat recent, la Bloombury un nou roman cu subiect românesc, The Prince’s Boy, ce va apărea în curînd şi la Polirom).

E în Soho, pe Dean Street la nr. 49, l-a deschis un neamţ în 1910 şi e considerat un pub al boemei, oricum „the best pub in Soho, after The Ship.” La The Ship n-am fost, ca să confirm spusa, căci The French House m-a cucerit instantaneu. Şi nu atît datorită calităţii cafelei sud-americane, a vinului francez şi a măslinelor iberice, cît aerului parizian uşor fanat care-l fac un loc familiar şi intim. Sau aglomerat şi inconfortabil, depinde. Oricum, nu e niciodată gol, şi chiar dacă ar fi, oricum n-ar părea aşa cu pereţii lui tapetaţi de sus pînă jos cu fotografii cu boxeri, cu actriţe de cabaret şi de music-hall şi cu scriitori deveniţi între timp legende.

Brendan Behan a scris The Quare Fellow aici, iar Dylan Thomas şi-a uitat odată manuscrisul de la Under Milk Wood sub un scaun. Francis Bacon, William Burroughs, Malcolm Lowry sau Lucian Freud se îmbătau şi ei zilnic aici. Astăzi, pe lîngă tot felul de aspiranţi la gloria marii arte şi de artişti locali, dacă ai noroc poţi bea un pahar de vin alături de Tim Healy, Suggs ori Robert Plant.

În timpul celui de-al doilea război mondial, prostituatele din Soho veneau frecvent aici să se încălzească cu un gin tonic. După capitularea Franţei, generalul De Gaulle s-a refugiat în Londra şi în acest pub a scris celebrul discurs „À tous les Français”.

Astăzi geamul dinspre stradă a fost scos şi poţi fuma cu capul scos deasupra trotuarului, discutînd cu vreun fotograf amator, cu un scriitor încă nedebutat sau cu un pictor aflat în căutarea unui curator, cu toţii sperînd în secret că locul acesta încărcat de legendele anilor ’30 le va purta noroc.

Foto: Ioana Bîrdu