Trump vs Biden – va recunoaște cineva?

1 noiembrie 2020
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg

Alegerile americane de peste cîteva zile îngrijorează pe toată lumea. Pe unii, îi îngrijorează că s-ar putea să cîștige Donald Trump. Pe alții, îi îngrijorează că s-ar putea să cîștige Joe Biden. Au dreptate să fie îngrijorați și unii, și alții, așa că nu sînt deloc nerăbdător să aflu cine va ocupa Biroul Oval din 21 ianuarie 2021 încolo. Pe mine, mă îngrijorează altceva. Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii. De mult timp, alegerile americane se încheie nu neapărat cînd un candidat anunță victoria, nici cînd se anunță rezultatele exit-poll, ci în momentul în care cel care a pierdut îi telefonează învingătorului și concede. Un gest nu doar de mare noblețe, ci și de o mare utilitate într-o societate liberă, acolo unde politica îi încaieră pe toți.

În America, obiceiul a fost inaugurat după alegerile prezidențiale din 1896, cînd candidatul democrat William Jennings Bryan a trimis o telegramă candidatului republican William McKinley prin care își recunoștea înfrîngerea și îi dorea acestuia succes în funcția de președinte. De atunci, imediat ce rezultatul unor prezidențiale se profilează clar, cel care pierde îl anunță pe cel care cîștigă că își recunoaște înfrîngerea. Pînă tîrziu, în 1980, acest anunț s-a făcut prin telegramă. Abia Jimmy Carter a introdus obiceiul folosirii telefonului – el a fost primul învins care nu s-a mulțumit doar să scrie o telegramă noului președinte ales Ronald Reagan, ci i-a și telefonat.

De atunci încoace, recunoașterea înfrîngerii printr-o comunicare directă a celui învins către cîștigător a devenit un fel de emblemă a stilului democrației americane și obiceiul a fost important în alte democrații. Frumos lucru! Pînă la urmă, alegerile politice nu trebuie să dezbine o națiune și chiar conducătorul învinșilor trebuie să dea semnalul de încetare a ostilitălilor politice.

Sigur, în istoria Americii obiceiul acesta nu a fost chiar mereu respectat pe de-a întregul. Cînd a cîștigat alegerile în 1916, Woodrow Wilson a fost cam nedumerit să primească telegrama prin care învinsul său, Charles Hughes a recunoscut înfrîngerea, abia la cîteva săptămîni după ziua alegerilor. La fel și George W. Bush a fost contrariat să afle că, la cîteva zile după ce a primit telefonul prin care contracandidatul său Al Gore la alegerile din anul 2000 și-a recunoscut înfrîngerea, democratul a anuțat public că-și retrage recunoașterea. Gore aflase că sînt unele probleme cu numărătoarea în Florida și că ar fi putut, totuși, cîștiga alegerile dacă la renumărare el și nu Bush ar fi cîștigat „The Sunshine State”.

În fine, curat ca în cazul lui Jimmy Carter sau cu ezitări ca în cazul lui Al Gore, obiceiul a rămas.

Pentru prima dată, nobilul obicei a fost pus în pericol de impetuosul Donald Trump care, în 2016, a anunțat că dacă pierde alegerile, nu le va recunoaște. Nu le-a pierdut, așa că le-a recunoscut. Iar Hillary Clinton a dat telefonul prin care și-a recunoscut înfrîngerea.

Anul acesta, din nou, Trump a refuzat să spună că va recunoaște rezultatul alegerilor dacă va pierde și a bătut deja toba fraudei ce se prefigurează. Preventiv. Iar Hillary Clinton a spus că Biden nu trebuie în nici un caz să accepte un rezultat defavorabil și a dat asigurări că echipa de juriști ai candidatului democrat s-a pregătit deja pentru ample manevre judiciare cu care să paralizeze o eventuală înfrîngere la urne.

Așadar, fiecare dintre cei doi candidați e sigur că, dacă pierde, alegerile sînt fraudate de celălalt. Dacă cîștigă, bineînțeles, alegerile sînt corecte. În ceea ce mă privește, voi urmări cu sufletul la gură orele de după închiderea procesului electoral american, să văd dacă acest bun obicei al recunoașterii înfrîngerii se va păstra. Abia așa voi ști dacă America de azi mai este acea Americă pe care o iubesc...

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.