Stratul fotosensibil al memoriei

Liviu BALINT
28 decembrie 2017
Stratul fotosensibil al memoriei jpeg

A fotografia înseamnă a scrie cu lumină. Și cel mai clar am văzut lumina în întunericul ăla roșu plin de amintiri din beciul acasei. În care sînt și azi bezne doar pînă-n glezne, pentru că a rămas un beck aprins. La lumina lui scriu acum.

Nu oricine avea aparat de fotografiat atunci. Să nu mai spun că era foarte greu să încadrezi unul într-un telefon, pentru că toți aveam fixuri. Aveam mai multe cuvinte pentru ce aveam: nu era „telefon-mobil”, ci „telefon-pe-mobilă”, de ex.

Nici eu nu aveam aparat foto. Doar un Smena pricăjit, dacă-i ziceam aparat foto începea să rîdă cu sublitzuri, dar în care încăpea un film normal, de 36 de poziții, marca Azomureș. Și mai aveam un fel de cameră obscură ca personalitatea mea de atunci, undeva în pivniță. Camera, la ea mă refer. Acolo îmi petreceam orele trecîndu-mi prietenii prin tot felul de soluții, ca să-i pot scoate cu fața curată. Dacă mă supăra cineva, îl lăsam mai mult în soluția aia numită revelator și ieșea ori mai întunecat, ori cu pete. Mă descurcam cum puteam. Mă bazam mult pe Photoshop. Care era magazinul de unde îmi procuram materia primă pentru un hobby pe care nu l-am stăpînit bine niciodată.

De atunci datează și primul meu „selfie”. Unul instantaneu. Aparatul nu mai declanșa și m-am uitat să văd ce probleme are. Și, desigur, atunci s-a declanșat și, practic, am inventat atunci „Selfie-ul prin surprindere”. N-a ajuns un trend.

Cele mai multe fotografii nereușite le-am făcut în clasa a XII-a. Finalul unei vîrste care ținea de cîțiva ani deja și care ne tot aduna sîmbăta pe la bairamuri. Apa sîmbetei pe atunci era berea, nelipsită la întîlnirile astea, și nelimitată. Eu nu beam. Și așa nu-mi ieșeau pozele, dacă mai și consumam ceva trebuiau inventate cuvinte noi pentru ce făceam eu.

Dar ne simțeam bine.

Cel mai interesant moment a fost într-o zi, cînd ne-am întîlnit iar mai mulți, fără să creăm event. („Vii, mă?” „Vin!”) Eu, tot cu Smena meu. Dădeam click și atunci, dar nu mă trimitea la altă pagină. Nici nu concepeam așa ceva, era bine acolo. Click-ul și poziția de film. Click-ul și amintirea. Simplu, știu. Doar că, la un moment dat, pozițiile din film se mai și terminau. Așa a fost și atunci. Dar oamenii se simțeau foarte fain și tot voiau poze și tot aveau idei, așa că am făcut blitz un calcul: dacă le spun că nu mai am film, se vor întrista și se duce naibii vibe-ul, sau cum se numea pe atunci starea aia. Dacă nu le spun, starea poate continua. Apoi mai văd. Și am continuat să fac poze, fără film. Doar playback, sau mai bine zis click-back. Și a fost OK, am „prins” multe momente interesante, impregnate doar în stratul fotosensibil al memoriei și atît. Și starea de bine a continuat. Oamenii au zîmbit în continuare, în fața unui aparat foto inutil, fără nici o poziție rămasă, decît una de stand-bai.

Au trecut anii. Aparatul Smena nu mai e de mult. Tăvile unde hîrtia aia albă se umplea de prieteni nu mai e. Tancul de developat s-a stricat, l-am aruncat. Aparatul de mărit s-a micit tot mai mult, pînă a dispărut. Eu m-am mărit și m-am îndepărtat. Pivnița a rămas doar un loc întunecat.

Dar uneori îmi dau seama că de multe ori facem cum am făcut eu atunci. Chiar dacă filmul ni se termină, continuăm să rămînem pe poziții. Continuăm. Unii să dăm click-uri imaginare, alimentînd o stare, alții să zîmbim. Pentru că altfel nu se poate, plecăm naibii acasă cu toții.

Și încă e lumină.

Foto: flickr

AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.