Reconstituirea

29 decembrie 2016
Mica mea distopie jpeg

E începutul lui iunie. Sîntem în clasa a VIII-a și cineva ne-a anunțat că a venit un fotograf. „C-ul, e rîndul vostru, se fac poze pe scările din fața cancelariei”. „Ca să aveți și voi o amintire, cu întregul colectiv”, ne-a zis cineva și noi ne-am aliniat pe patru rînduri. În mijloc stă diriginta. Au mai intrat în poză cîțiva profesori, care s-au nimerit atunci în curtea școlii. Nu zîmbește nimeni. Purtăm uniforme pînă la genunchi și cordeluțele albe, de elastic, le-am ascuns în buzunarele pătrățoase. E anul 1989. Peste cîteva săptămîni, ne aștepta examenul de treapta întîi. Viețile noastre urmau să aibă un curs de care habar n-aveam. Ne uităm în obiectiv, soarele ne intră în ochi, băieții sînt încă mici de statură, noi ne-am dezvoltat mai repede decît ei și sîntem mai fîșnețe.

E 23 decembrie 2016.  Într-un restaurant din orașul în care copiii care au făcut într-o zi de vară poza aceea se lipesc niște mese, se pun farfurii și tacîmuri. Rezervarea a fost făcută din timp, pentru 19 persoane, cîți am confirmat că o să participăm la întîlnirea noastră. Pe Vasi, colegul meu din clasa I, pe care nu l-am văzut de-o viață, l-am rugat să vină să mă ia de acasă. Îmi amintesc ghiozdanul lui galben și drumul nostru lung pînă la școală. Ajung puțin mai tîrziu, colegii mei din generală s-au strîns deja. Ne recunoaștem, putem să ne spunem numele, ca la catalog, cu tot cu inițiala tatălui.

Poza noastră e pe ecranul unui telefon și se plimbă de la unul la altul. De unii dintre cei de acolo nu mai știe nimeni nimic. Doi nu mai sînt deloc și poveștile lor plutesc peste paharele noastre. Sîntem niște oameni simpatici, niște clienți ca oricare alții, ar spune chelnerii care ne iau comanda.

Am primit trandafiri albi de la Dan. Are pentru toate colegele și ne amuzăm: „Auzi, tu ești dealer de flori?“ îl întrebăm la un moment dat. Și el rîde din tot sufletul, facem multe selfie-uri, iar noi promitem că n-o să plecăm fără florile de la el acasă. Mă uit la pozele cu copiii lor. Unii au vîrsta pe care o aveam noi cînd ne-am despărțit. Le seamănă.

De fiecare în parte îmi aduc aminte cîte ceva. Îi văd în băncile lor. Georgiana era cea mai bună fată la handbal și era în stare să ne apere de orice puștan care ne-ar fi necăjit. Claudia are o căldură de prăjitură și cînd îmi povestește despre foile lica crocante pe care le face îmi plouă în gură. Cu Alina am aruncat atîtea pachete cu mîncare la veceu, că încă ne mirăm că nu l-am înfundat. Pe fetița ei o cheamă ca pe mine și, cînd vorbește cu ea la telefon, tresar. Pe Vio nu mi-l amintesc vorbind la școală. Acum trece de la unul la altul și am senzația că are pentru fiecare cîte o poveste. Laur e serios și îi spun că mi se pare genul pe care te poți baza. Mustăcește și devine băiețelul din banca a doua de la geam. Cristina a venit mai tîrziu la noi în clasă și ne-am împrietenit. Stăm una lîngă alta și e aceeași fată puțin retrasă și isteață cu care am stat de vorbă atîtea după-amiezi.  

Fără Emilia, probabil că nu ne-am fi reunit. Îmi vorbește despre o fustă neagră, de piele, pe care mi-o cumpărase maică-mea de la fondul plastic. O uitasem, dar ea îmi spune că îi plăcea atît de mult că mă invidiase. Rîdem în hohote. Nicoleta stă în casa unde mergeam la ziua ei și retrăiește alături de fiica ei ce simțeam și noi în poza aceea veche.

Am rămas ultimii clienți, mai cerem vin și ceva de mîncare. Mona, Dana, Fabiana, Romeo, Claudiu, Liviu. Unii mai tăcuți, alții mai expansivi. Doar sîntem tot noi și ne știm de-o viață, ce naiba.

Ne luăm rămas bun și ne promitem că o să ne revedem. E ora 2 noaptea și n-au trecut decît 27 de ani. Am reușit să reconstituim fotografia aceea din iunie 1989, de la Școala Generală nr. 4 din Tîrgu-Jiu.

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.