Pierderea sensibilității în era Facebook

Raluca COSTE
27 aprilie 2016
Pierderea sensibilității în era Facebook jpeg

Cum am devenit insensibili? Propun trei pași simpli: Facebook, blazare și ignoranță. În credința că nimeni nu-i de nasul nostru, ne transformăm în exemplare incredibil de singure. Ne retragem în pătrățica noastră cu înfumurarea învingătorului, cînd, de fapt, nu a existat vreo luptă.

Școlarizarea emoțională se face, mai nou, direct pe Facebook. Primii pași în a simți îi faci apreciind, adorînd, rîzînd cu noua opțiune care înlocuiește mult doritul dislike. Gama de sentimente se lărgește cînd vine vorba de actualizarea știrilor: de la iubit la dezamăgit, de la energic la adormit, culminînd cu extremele enervat și sătul pînă peste cap. Bine că avem încă voie să afișăm extreme, că altfel am „empatiza” fericiți în stil internautic.

Cum să ne dezvoltăm noi conștiința de sine într-un asemenea context? Cine ne ajută să ne înfrînăm instinctele încă animalice? De unde să învățăm cum să ascultăm și mai ales pe cine? De unde luăm fileul acesta care să separe ce și pe cine?

Ajungem la un retard la nivel emoțional, nicidecum intelectual, după cum afirmă Codrin Liviu Cuțitaru în „Prezentul discontinuu”, iar la proba incriminatorie îi găsim, simplu, vinovați pe alții. Nu ne-a învățat încă nimeni cu ce ne sîntem datori  nouă. O explicație neîmprumutată din vecini, ci fabricată în adîncul nostru ar putea fi soluția.

Dacă am reflecta într-atît de departe, ce-ar mai crede alții? „Niște simpli nebuni.” Mai bine hai să ne uităm cu toții prin aceeași gaură a cheii și să mimăm cu indiferență că le știm pe toate. Howard Gardner, în Frames of mind, vorbea de inteligențe personale. Vi se pare poate ciudat că ar exista ceva atît de capabil să ne despartă și să cearnă anumite valori. Nu uitați, se numesc emoții!

Sau poate că n-avem nevoie de omul ăsta sentimental, de cînd a simți a ajuns o măsură a vulnerabilității. Și așa, în confruntarea cu psihologii, aflăm că tot mai mulți oameni sînt incapabili să vorbească între ei, darămite despre ei sau despre sentimentele lor. Daniel Goleman analizează acest fenomen în cartea sa Inteligența emoțională, pornind de la termenul psihiatrilor „alexitmie” (grecescul a- lipsă; lexis- cuvînt și thymos- emoție). „Plăcerea de a te povesti ție însuți”, așa cum se intitulează jurnalul lui Julien Green, devine incapacitatea de a te mai povesti. Cel care a inventat termenul în 1972, Peter Sfineos, doctor și psihiatru de la Harvard, îi descrie pe cei în suferință: „Ei dau impresia că sînt altfel, niște extratereștrii care au picat de pe o cu totul altă lume și au fost parașutați în mijlocul unei societăți dominate de sentimente”.

Henry Rooth, în Call it sleep, spunea că „dacă poți exprima în cuvinte ceea ce simți, înseamnă că acel ceva îți aparține”. Țineți minte, cuvinte, nu emoticoane sau noua gamă de reacții: ador, haha, uau, tristețe, furie. Poate ar trebui să învățăm să ne placă ceva în afara șablonului. Să construim din cuvinte puține pe fundamentul empatiei deschizînd portița către noi și poate vom întîlni și alți oameni pe coridor. Atunci poate se va trezi și moralitatea care, după cum afirmă Martin Hoffman, ar avea rădacinile în simpla empatie. Simțind în celălalt parte din tine în altă formă se produce apropierea. Fără judecăți de valoare într-o lume a principiilor inversate. Doar simțire!

În lipsa unui alfabet emoțional, la care din următorii poli ne aflăm: izolare, furie, agresivitate? Dar măcar sîntem protejați de pătrățica noastră. Coborînd dintr-un spațiu vidat într-un spațiu deschis ne simțim stingheri să apelăm la resursa noastră cea mai de preț. Așa că negociem, punem suficiente bariere ca să nu ne simtă celălalt că sîntem slabi și ne întoarcem victorioși pe ziua de azi.

Dar mîine, repetăm? Începe să ne placă scenariul... Așa-i?

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.