Pentru cîteva suflete

30 septembrie 2015
Arta de a îmbătrîni jpeg

Nu cred că eternitatea s-a născut la sat, dar o specie de însingurare bîntuie uneori pe acolo.

În poveștile de familie, locul din Transilvania profundă, în care copilărise mama, cu laptele de bivoliță gras, cu smîntîna de-o palmă, cu balurile de la căminul cultural la care se dansa pînă dimineața, cu oamenii civilizați și primul băiat cu care s-a sărutat, un sas care a plecat în Germania, îi dădeau Ardealului un aer idilic cu care Oltenia, săraca, în care mă născusem și trăiam, n-avea nici o șansă să concureze.

Atît de mult mă bătuseră la cap, încît nici nu-mi mai dădeam seama dacă îmi plăcea cu adevărat să mă duc în vacanțe în acel loc sau, pur și simplu, preluasem pe linie maternă un fel de dragoste necondiționată pentru o lume care mie nu-mi mai spunea mare lucru.

De Crăciun, colindătorii cîntau frumos. Pîinea coaptă de mătușă-mea în cuptorul din curte mirosea dumnezeiește. Cîrnații din garniță or fi fost gustoși, dar, cu toate astea, locul mi se părea îmbătrînit și fără viață.

În urmă cu vreo doi ani am pornit pe urmele rudelor bunicii, în județul Mureș. Nu neapărat că aș fi simțit nevoia să redescopăr nu știu ce rădicini, ci pentru că voiam ca mama să se convingă că timpul a schimbat multe.

Prima oprire: Ormeniș. Un sat în care n-ajungi chiar ușor. De la Dumbrăveni o iei pe un drum neasfaltat, care tot urcă. În stînga și-n dreapta, desiș. O ții așa mai bine de cinci kilometri. Pitoresc, nu-i vorbă, dar retras. Pe înserat, am bătut la poarta mătușii. 

Cele două femei, mamă și fiică, locuiau într-o casă mare, cu grădină, fîntînă și veceu în curte. Ne-am bucurat de revedere. Femeile s-au apucat să depene amintiri din tinerețe.

De cîteva zeci de ani, ea lucra ca poștăriță. Rămăsese văduvă de tînără, iar fiica ei nu mai plecase din sat, să nu-și lase mama singură. O ajutase, apoi îi preluase, ușor-ușor, din îndatoriri. În sat nu mai erau prea multe suflete. Cîțiva bătrîni, multe case părăsite, foarte puține refăcute (ale unor sași care se întorceau cîteva săptămîni pe an de cînd se pensionaseră) și o comunitate de romi, cu mulți copii, care, din fericire, aduceau puțină viață în liniștea aceea absolută. Veniseră în sat și primeau, lună de lună, ajutoare și alocații. Toți depindeau într-o formă de ele. Cînd aveau cîte o problemă sau voiau ceva, sunau din clopoțelul agățat afară, la ușă. Ei rămăseseră principalii beneficiari ai serviciilor de poștă.

Pîine și lipiu se mai cocea în sat, la cineva de peste drum, o dată pe săptămînă. Cumpărăturile le făceau de la supermarket-ul din orășelul cel mai apropiat.

De curînd, mătușa s-a prăpădit. Poștăriță în satul acela, cu acte în regulă, a rămas acum verișoara mea. Am sunat-o și am întrebat-o dacă nu se gîndește să plece. Mi-a zis: “Nu, n-aș putea. Oamenii de aici ce s-ar face fără mine?”.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.