„Obositor”

30 noiembrie 2019
Lucruri cu lipici jpeg

Fiecare plecare mai lungă mă face să fiu mai atentă cu ceea ce văd în jur. Bucureștiul meu, despre care le-am vorbit de curînd unor tineri, s-a tot schimbat în timp. Ca orice relație de lungă durată, și cea cu orașul a trecut prin nenunărate etape. Le-am propus liceenilor cu care m-am întîlnit să aleagă un singur cuvînt care să descrie locul în care trăiesc. Cei mai mulți dintre ei au spus „obositor”. Au mai fost și altele: „cenușiu”, „istorie”, „crem”, „melancolie”. Dar acel „obositor”, scris de ei pe cîte o foaie de hîrtie, mă urmărește încă.

E vineri seara și Bulevardul Magheru e ca un pom de Crăciun cu luminile aprinse. Nici nu-mi dau seama dacă farurile mașinilor care umplu strada sau becurile instalațiilor de deasupra fac mai multă lumină. Claxoane și oameni zgribuliți. La intrarea actorilor de la Teatrul Nottara, o actriță cu o pălărie roșie a ieșit într-o pauză, la o țigară. Un bărbat trece pe lîngă mine și în urma lui rămîne sunetul unei melodii care se prelinge din boxa pe care o poartă în spate, într-un rucsac. Niște părinți cu doi copii de mînă s-au oprit în dreptul unei vitrine cu baclavale și alte dulcegării turcești. Două doamne cochete, mamă și fiică, care seamănă extrem de bine una cu cealaltă, își poartă cu eleganță blănurile și se sfătuiesc dacă să se întoarcă spre casă cu metroul sau cu autobuzul. Cinematograful Patria, împachetat în niște folii roșii, pare o clădire tristă și fantomatică.

Mi s-a făcut foame și intru să mănînc o supă pho la micul fast food vietnamez. Sîntem patru oameni care ne-am oprit și am comandat același lucru. Stăm în fața unor boluri albe, în care plutesc tăiței de orez, carne de vită, ceapă, germeni de fasole, coriandru, ardei iute și diverse alte verdețuri asiatice. Pe ecranul televizorului rulează în buclă niște peisaje idilice și noi călătorim pe deasupra cîmpurilor înverzite ale unei țări îndepărtate și necunoscute. Vecinii mei de masă sînt un cuplu simpatic. Ea a fost la prima ședință de antrenament la sală și îi arată lui ce exerciții pentru brațe a făcut și dă din mîini și rîd amîndoi. El e foarte grijuliu ca nu cumva bucătarul să fi uitat ce l-a rugat și să-i fi adus și ei o supă picantă. „Știți, nu are voie să mănînce iute”, îi spune de două ori și bărbatul zîmbește, deși a fost o zi lungă și pentru el și sigur e obosit. Dar nu lasă nici o secundă să se vadă asta. 

În ultima vreme s-a întîmplat să tot interacționez, în diverse contexte, cu oameni care nu sînt mulțumiți de ce fac și n-ar vrea să fie acolo. Sînt frustrați și te pedepsesc pe tine, care le ești client, într-un fel sau altul. Interacțiunea aceasta „defectă” face și ea ca un oraș să fie obositor și neprietenos. Și, din păcate, e o stare de fapt care nu poate fi rezolvată prin nu știu ce lege sau în urma unor alegeri.

Supa e caldă și ne încălzește și pe dinafară și pe dinăuntru. O mănînc încet și mă uit pe geam la un oraș în care locuiesc de douăzeci și cinci de ani.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.