Ieri ┼či nic─âieri

5 iulie 2016
Ieri ┼či nic─âieri jpeg

P├«n─â c├«nd trebuie? P├«n─â ieri. Urmeaz─â o improviza┼úie stresant─â, pe ultimii metri. Urgen┼úa primeaz─â asupra calit─â┼úii. C├«nd acest stil de lucru devine regul─â, nu po┼úi s─â nu te ├«ntrebi de ce nu exist─â un minim efort de anticipare ┼či de programare.

Scot calendarul de la Parlamentul European: pe anul ├«n curs, pentru anul viitor, cel de peste doi ani. Doi ani? Peste doi ani, ├«n ziua cutare, la ora asta, fiecare angajat, dac─â va fi s─ân─âtos ╚Öi nu va s─âri ├«n aer ╚Öandramaua european─â, ╚Ötie unde se va afla, ├«n ce fel de reuniune ┼či ├«n ce loc, de vreme ce s─âlile de ┼čedin┼úe pentru comisii ┼či grupuri politice s├«nt, de regul─â, acelea┼či. R─âspunsul vine sub forma unei str├«mb─âturi plictisit-amuzate: dac─â ┼či aia e via┼ú─â...

Vas─âzic─â, nu a╚Öa se tr─âie╚Öte. Unde e ritmul, unde e suspansul, unde e, la urma urmei, farmecul? F─âr─â tensiunea nop┼úilor albe dinaintea termenului-limit─â, munca nu are gust. Improviza┼úie ┼či adrenalin─â, nu previziune ┼či organizare. Apoi, ne relax─âm: din viteza a cincea trecem ├«n a doua, dac─â nu oprim de-a binelea motoarele. P├«n─â la urm─âtorul hei-rup.

Acest specific na┼úional ├«┼či arat─â consecin┼úele peste tot: lipsa prognozei ┼či a ordinii, alergia la reguli, inconsecven┼úa ┼či apetitul pentru salturi au creionat o Rom├ónie post-comunist─â haotic─â, func┼úion├«nd la voia ├«nt├«mpl─ârii, ajuns─â, prin gra┼úia sor┼úii ┼či a unor interese externe, ├«n structurile euro-atlantice, dar depopulat─â de un segment dinamic-competent al popula┼úiei, cu o economie f─âcut─â ferfeni╚Ť─â, de la agricultura l─âsat─â la cheremul naturii ┼či al satelor ├«mb─âtr├«nite, la industria aneantizat─â.

Nimic nou sub soare. Sc─âpa┼úi dintr-o dictatur─â ÔÇô printre altele, ┼či de dezvoltare ÔÇô ne-am ├«ntors la specificul na┼úional. N-am avut niciodat─â voca┼úia construc┼úiei. Scuz─â ┼či adev─âr, nici istoria nu ne-a p─âsuit s─â putem zidi temeinic.

A┼ča a trecut un deceniu de la intrarea ├«n Uniunea European─â. O ┼čans─â istoric─â de modernizare, pe care, deocamdat─â, am irosit-o. De la contraperforman┼úa ├«n accesarea fondurilor europene, la lipsa de influen┼ú─â decizional─â ├«n institu┼úiile de la Bruxelles.

Pentru exerci┼úiul financiar 2007-2013, Rom├ónia s-a chinuit s─â dep─â┼čeasc─â pragul absorb┼úiei a jum─âtate din finan┼úarea european─â disponibil─â. Lipsa de proiecte cu impact major ├«n economie ┼či crearea de locuri de munc─â, accentuarea decalajelor de dezvoltare ├«ntre regiunile ┼ú─ârii, starea tot mai precar─â a infrastructurii ÔÇô de la transport, la servicii medicale ÔÇô toate s├«nt consecin┼úele inexisten┼úei unui program na┼úional postaderare. ┼óara noastr─â a intrat ├«n UE f─âr─â o planificare strategic─â pe termen mediu ┼či lung ┼či f─âr─â o preg─âtire a capacit─â┼úii administrative, ├«n vederea valorific─ârii oportunit─â┼úilor pe care le presupune calitatea de stat-membru.

Nu au existat din timp programe pentru formarea speciali╚Ötilor ├«n domeniul fondurilor europene ╚Öi nu exist─â preocupare pentru preg─âtirea ╚Öi promovarea rom├ónilor ├«n posturi semnificative ├«n institu╚Ťiile europene. Rom├ónia e doar formal a ╚Öaptea (sau a ╚Öasea, dup─â eventualul Brexit) ╚Ťar─â membr─â, nereu╚Öind s─â devin─â un juc─âtor care conteaz─â ├«ntr-o ecua╚Ťie european─â tot mai dinamic─â.

Mai precis, ├«n Comisia European─â, cota de angaja╚Ťi rom├óni e umplut─â mai degrab─â pe orizontal─â, cu banale joburi de execu╚Ťie. ├Än Parlamentul European, eurodeputa╚Ťii no╚Ötri nu conduc nicio comisie de specialitate, ├«n vreme ce, spre compara╚Ťie, polonezii de╚Ťin pre╚Öedin╚Ťia comisiilor de Agricultur─â ╚Öi Afaceri Constitu╚Ťionale, un ceh a celei Juridice ╚Öi o bulg─âroaic─â a Comisiei pentru Dezvoltare Regional─â. Iar ├«n Secretariatul General al forului europarlamentar nu e nici un rom├ón pe post de director, din cele trei locuri care ne revin, ╚Öi avem numai patru ╚Öefi de unitate din cei 15 aloca╚Ťi teoretic. Nu ne va trage nimeni niciodat─â de m├«nec─â s─â ne urm─âm propriul interes.

Aderarea a fost un obiectiv bifat ┼či abandonat de o clas─â politic─â dep─â┼čit─â de provoc─ârile reale ┼či, prin urmare, strict preocupat─â s─â ┼úin─â agenda public─â ostatec─â unor spectacole derizorii de prestidigita┼úie ┼či unor confrunt─âri meschine. Scandalurile necontenite dinaintea ader─ârii ┼či din anii ulteriori dau seama despre o lips─â ┼čocant─â de preocupare a deciden┼úilor politici pentru integrarea ├«n fapt, nu doar cu numele, a Rom├óniei ├«n Uniunea European─â.

┼×i aceasta pentru c─â, ├«n primul sfert de secol postcomunist, puterea nu a fost instrument de ac┼úiune ├«n folos na┼úional, ci scop ├«n sine ÔÇô o sum─â de privilegii pentru o cast─â iresponsabil─â, pe cale s─â compromit─â democra┼úia prin cleptocra┼úie. Politicianismul a prevalat asupra calit─â┼úii actului de guvernare ┼či a necesit─â┼úii reformelor institu┼úionale. Consecin┼úa: la zece ani de la aderare, Rom├ónia a r─âmas ├«n afara Spa┼úiului Schengen ┼či e ├«nc─â monitorizat─â de Comisia European─â la capitolul Justi┼úie.

┼×tim din istorie c─â, ├«n partea noastr─â de lume, timpul ├«┼či pierde iute r─âbdarea. Rom├ónia interbelic─â a ├«nsumat 22 de ani, ├«n care Marea Unire a fost f─âcut─â praf. Vom ┼čti oare s─â ne p─âzim mai bine libertatea de acum? Team─â mi-e c─â ne batem joc, iar─â┼či, cu o incon┼čtien┼ú─â vesel─â de o ┼čans─â f─âr─â precedent: aceea a ancor─ârii efective ├«n spa┼úiul de valori ┼či bun─âstare al civiliza╚Ťiei occidentale.

Pentru c─â, la rom├óni, Me┼čterul Manole e o realitate cotidian─â. Nu doar o legend─â frumoas─â, ci ┼či un blestem. Dar cine s─â-┼či sacrifice indolen╚Ťa ├«n slujba zidirii?

Horia Blidaru este consilier politic la Par┬ş┬şlamentul European.

Foto: Parlamentul European, wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Polite╚Ťe ├«nainte de toate!
├Ämi cer scuze doamnei c─âreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul c─â am publicat formula ireveren╚Ťioas─â.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Po╚Ťi iubi mai mul╚Ťi oameni ├«n acela╚Öi timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, ast─âzi
Un grup de credincio╚Öi a lansat lumii o declara╚Ťie cu privire la cea mai dureroas─â problem─â care r─âne╚Öte azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot s─â ajut? jpeg
Eu cum pot s─â ajut?
Fric─â. Negare. Furie. Neputin╚Ť─â. ├Ängrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar ├«mpiedicarea propriului guvern s─â apere ╚Ťara cu for╚Ťe armate c├«nd aceasta este atacat─â militar este pacifism?
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin ortodox─â jpeg
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin-ortodox─â
Nu exist─â nici un fel de disput─â ├«ntre oameni care s─â justifice uciderea semenului nostru, c─âci ├«n orice ucidere de om ucidem ceva esen╚Ťial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
Rom├ónia e ├«n linia ├«nt├«i a UE ├«n fa╚Ťa nebunului s├«ngeros de la Kremlin, dar se comport─â sub conducerea lui Iohannis ca ╚Öi cum ar vrea s─â se trag─â mai ├«n spate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el at├«tea istorii de via╚Ť─â c├«te locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus urm─âtorul g├«nd ├«n col╚Ťul meu de re╚Ťea: ÔÇ×Fauci are dreptate c├«nd spune c─â, dac─â vaccin─ârile antivariol─â ╚Öi antipoliomielit─â ar fi fost ├«nso╚Ťite de discu╚Ťiile nebune╚Öti de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost ast─âzi eradicate. Recunosc, ├«mi e ├«n continuare cu neputin╚Ť─â s─â ├«n╚Ťeleg atitudinile antivaccin...ÔÇŁ
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Rom├ónia analfabe╚Ťilor func╚Ťional
Constatarea mea este c─â propor╚Ťia de 44% analfabe╚Ťi func╚Ťional se verific─â ╚Öi ├«n cazul adul╚Ťilor.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Izolarea de dup─â izolare
Poate c─â ochiul ÔÇ×izolatuluiÔÇŁ, ca ╚Öi cel al str─âinului, vede mai mult ╚Öi e mai c├«rcota╚Ö.
Cea mai bun─â parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am ├«n╚Ťeles c├«t de ad├«nc reac╚Ťion─âm la familiaritate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Slobod la gur─â. ╚śi la minte
Doi prieteni vechi ╚Öi deja b─âtr├«ni vorbesc despre New York, via╚Ť─â ╚Öi lume, ca alt─âdat─â p─âpu╚Öile din┬áMuppets.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Puterea televizorului
Nemul╚Ťumirile au s─âpat ad├«nc ╚Öi discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la r├«nd.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Vie╚Ťile netr─âite
├Än─âuntrul nostru s─âl─â╚Öluiesc o multitudine de vie╚Ťi ne├«ncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
├Än ap─ârarea celor 12 milioane de t─âcu╚Ťi
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu r─âspund convoc─ârii la urne este o barbarie odioas─â.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschis─â    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschis─â... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva? jpeg
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva?
Una dintre cele mai importante tradi╚Ťii ale democra╚Ťiei americane este ├«n pericol: recunoa╚Öterea ├«nfr├«ngerii.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Oglinzi
Mie ├«mi r─âm├«ne ag─â╚Ťat de creier cuv├«ntul ÔÇ×doamn─âÔÇŁ, pe care el ├«l spune ├«ntr-un fel ap─âsat ╚Öi solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura ├«n societatea american─â este at├«t de mare ├«nc├«t cele dou─â triburi nici m─âcar asupra condamn─ârii violen╚Ťelor de strad─â nu au mai c─âzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
L─âsa╚Ťi USL ├«n pace! E o amintire ur├«t─â, o gre╚Öeal─â pe care foarte pu╚Ťini au evitat-o.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva s─â ne plac─â exact pentru ceea ce s├«ntem: cu e╚Öecurile, fricile, nesiguran╚Ťele noastre.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.