Examene

30 mai 2014
Arta de a îmbătrîni jpeg

E perioada aceea din an cînd începe să se simtă în aer neliniștea examenelor. Am trecut zilele trecute pe lîngă Școala Centrală și mulțimea fremătătoare de elevi și de părinți mi-a stîrnit amintiri.

Mi-am dat seama că aș putea spune și azi cu precizie în ce eram îmbrăcată la examenul de admitere la liceu și la ce m-am gîndit dimineața cînd am plecat spre școală. M-am rugat să nu ne dea La Vulturi și exact nuvela lui Galaction a fost aleasă.

La treapta a doua (am fost ultima generație care s-a bucurat de ea) am stat ore în șir pe o bancă din curtea liceului așteptînd să-mi vină rîndul la proba orală la limba română. Nu mai puteam nici măcar să mă uit la cărțile deschise din jur și la mutrele descompuse de frică ale colegilor, așa că am început să urmăresc cu privirea poporul de ciori care își avea cuibul în castanii bătrîni. Cumva, faptul că știam că păsările astea hulite trăiesc mai mult mai mult decît noi și că sînt atît de deștepte mi-a dat curaj.

La bacalaureat m-am dus la complet belalie. Mama a vrut să-mi facă o bucurie pentru că stătusem mult în casă și învățasem pe rupte și m-a dus la cofetărie. Tortul de înghețată ori n-a fost propaspăt, ori eu eram peste măsură de stresată. Efectul, fatal. La vreo două probe am ajuns clătinîndu-mă pe picioare ca Bambi. Pînă la urmă ca un soldat norocos pe cîmpul de luptă am reușit să ies întreagă din bătălie..

La examenul de la facultate miza crescuse, se umflase gogoașa. Scenariul că aș putea să pic îmi dădea fiori. Cît am stat la București nu cred că am dormit nici o noapte întreagă. Cum închideam ochii, cum mi se derula în cap un scenariu apocaliptic. Cum m-aș fi întors acasă dacă aș fi picat? Ce le-aș fi spus alor mei care își doreau atît de mult să mă vadă studentă? Și ce-aș fi putut să fac, dacă aș fi rămas, în orașul meu de provincie?

Cînd s-a terminat admiterea mi-am făcut bagajele și în loc să mă întorc acasă să aștept verdictul, m-am urcat într-un tren și m-am dus la mare. Încă mi se pare o decizie curajoasă. Am avut un răgaz. Timp de trei zile nu i-am văzut pe ai mei tensionați și mi-au mai amorțit și mie spaimele. Din fericire, cînd m-am întors să văd rezultatele, totul a fost bine. Știți senzația: am început să mă uit pe lista cu nume și note de jos în sus. Am văzut linia neagră. Și numele meu nu l-am găsit sub ea. Și viața mi s-a părut minunată.

Mi-am imaginat că ce a fost cel mai greu a trecut. M-am înșelat. Cînd am primit bibliografia în primul an de facultate am intrat în panică. Număram examenele. Stăteam paralizată cu metrul de cărți în brațe și mi se părea imposibil să le pot îngurgita pe toate. Am sunat-o pe mama și i-am spus că mă întorc acasă. M-a calmat, săraca, dar cred că i-a stat inima în loc numai la gîndul că aș putea să abandonez cursa înainte de a începe.

Pînă la urmă am înțeles că soluția de supraviețuire e să te tăbăcești. Și să ți se pară normal să dai 13 examene într-o sesiune. Să intri într-o mașină de tocat imensă și să nu te gîndești ce te așteaptă la capăt. Mai poți să ratezi uneori, dar nu e nimic pe viață și pe moarte.

Înainte de licență, cineva a avut în anul acela o ideea genială: ca sportul să devină materie obligatorie pentru cei din anul patru de la Facultatea de Litere. Așa am aflat, pe ultima sută de metri, că am o restanță. Doar cu mult noroc și cu îngăduință am reușit să rezolv situația tîmpită și să pot să-mi susțin examenul de final de facultate.

De atunci m-am pricopsit cu un coșmar recurent: visez că cineva îmi spune că nu e cazul să mă relaxez, nu s-a terminat încă. “Mai ai un examen de dat.” Unul de care nu aveam habar. Și îmi îngheață sîngele în vine.

După masterat am evitat să mai trec prin orice alte probe care să însemne examinare și note. Și motivul nu cred să fi fost fost o emotivitate exagerată. Ci amintirea unei presiuni prea mari pe care am resimțit-o în preajma examenelor prin care am trecut în toți anii de școală. 

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.