Despre Constituție

Dan NOREA
5 martie 2018
Despre Constituție jpeg

Nu sînt expert în Drept. Dar nimeni nu e. În România, în orice problemă de importanță vitală pentru națiune apar două tabere de megaexperți cu opinii opuse. E suficient să te muți de pe un canal de știri pe altul.

Am privit confruntarea de la CSM dintre Tudorel Toader și Codruța Kövesi. Ca spectator mai mult sau mai puțin neutru, am avut senzația că seamănă cu un meci de box, pe care Codruța l-a cîștigat prin knockout, Tudorel fiind numărat pînă la 20. Am citit ulterior comentarii (pe autorii lor îi voi numi în continuare „tudorei”), care spuneau că numai nespecialiștii pot trage asemenea concluzii, că de fapt Tudorel a dat cu Codruța de pămînt, din punct de vedere juridic. Bine, accept că n-a fost KO. Dar acolo au existat niște arbitri, membrii CSM, pe care nimeni nu-i poate cataloga drept nespecialiști. Aceștia au dat verdictul în unanimitate – Codruța a cîștigat la puncte. Vax! au exclamat tudoreii, toată lumea știe că membrii CSM sînt vînduți, șantajați sau interesați. Și oricum, avizul CSM e doar consultativ.

Consultativ sau nu, avizul CSM are și el un rol, acela de a-i furniza factorului decizional informații. În cazul nostru, factorul decizional este președintele, care poate da curs propunerii de revocare sau o poate respinge. S-o crezi tu! mi-au rîs în nas tudoreii. Conform Constituției, președintele e o-bli-gat să emită decizia de revocare. CCR tocmai a publicat în 27 februarie o hotărîre care întărește această idee. Și uite cum, dacă în Imperiul Roman, toate drumurile duceau la Roma, în România toate drumurile duc la Constituție.

Nu sînt expert în Drept constituțional. Dar nimeni nu e. Așa că îmi permit să atac un pic problema Constituției. Verbul “atac” nu e întîmplător. Conform Constituției din 1991, foarte puțin amendată ulterior, România este o republică semiprezidențială. Președintele nu este nici cal, ca în Franța, nici măgar, precum în Germania. Dacă vrea cu tot dinadinsul, poate fi catîr, caz în care este alintat cu atributul de președinte-jucător. Da, dar catîrii riscă suspendarea.

Sînt sigur că problemele de acest gen nu au fost prevăzute în 1991. Ele au început să apară odată cu decalarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare. Odată cu apariția termenului de coabitare. Coabitare între un președinte de o culoare și un guvern de altă culoare. Teoretic, executivul e bicefal, puterea este împărțită între guvern și președinte. Dacă parlamentul este monocolor, președintele este cam singurul reprezentant al opoziției. Da, dar cu actuala Constituție, președintele e legat de mîini și de picioare. Altfel stau lucrurile în Franța, acolo unde a apărut termenul de coabitare, acolo unde președintele are puteri mult sporite.

Să nu uităm că ne aflăm la marginea Europei, că avem puternice influențe slave și balcanice. Un partid care în 2008 a propus creșterea salariilor cu 50%, care în 2016 a propus dublarea salariilor și a pensiilor, în 2020 poate propune triplarea, cvadruplarea, ba chiar înmulțirea cu opt, ca la Caritas. Un asemenea partid va avea în parlament 80-90%. Șeful acestui partid, fie el Liviu Dragnea sau altcineva, va avea puteri mai mari decît un rege din Evul Mediu. Opoziția politică va fi inexistentă și singurul oponent puternic ar putea fi președintele țării. Cel care, dacă va dori să fie președinte-jucător, va fi temperat de CCR și amenințat cu suspendarea. Aceasta este marea slăbiciune a actualei Constituții.

Fac o paranteză, legată de sistemul democratic actual. Voturile sînt egale. Un om al străzii, care nu știe nici să semneze cînd își ia alocația lunară, și un profesor de Drept au voturi egale. Mie asta mi se pare o inechitate. Nu susțin ca voturile să fie ponderate. Ponderate cu ce? Dar există noțiunea de cetățenie, pentru obținerea căreia un imigrant trebuie să dea un examen. De ce n-ar da examen de cetățenie toți tinerii de 18 ani care doresc să voteze? Nu iau examenul, nu votează. De ce să-i ceri unui imigrant mai mult decît unui adolescent născut în România?

Poate în felul acesta propunerile de genul „dublarea salariilor” vor fi privite ceva mai circumspect de către electorat educat. Un electorat cu influențe slave, balcanice și, de ce să nu recunoaștem, cu sîngele încă molipsit de comunism.

Revin la Constituție. Mi se pare inacceptabil ca actul de căpătîi al unei națiuni să fie atît de confuz. CCR ar trebui să dea verdict de neconstituționalitate în cazuri nesemnificative, accidentale. Nu atunci cînd e vorba de numirea sau revocarea unor persoane în funcții cheie. Probabil cei care au conceput Constituția s-au gîndit „Ce să ne mai batem capul, oricum ai noștri propun, ai noștri aprobă.”

În final, vin cu un citat preluat de pe Internet, pentru care îi mulțumesc prietenului care l-a postat: „Pe lîngă nobilimea de sînge sau cea militară, în cursul ultimelor două secole s-a constituit o nobilime de robă, ce monopolizează funcţiile administrative şi judecătoreşti. Stăpîni pe funcţiile cumpărate foarte scump. (.,..) magistraţii sînt de fapt inamovibili. Ca urmare a dreptului de a exercita justiţia, numărul imens de clienţi ai tribunalelor depind de ei. (...) Se închid într-o mîndrie arogantă de parveniţi şi pretind să conducă statul. Cum orice act regal, ordonanţă, lege sau chiar tratat diplomatic, nu poate intra în vigoare pînă nu este trecut în registrele lor, magistraţii se folosesc de acest drept pentru a supraveghea administraţia regală şi a formula critici... Uneori merg cu îndrăzneala pînă la a trimite mandate de prezentare în faţa justiţiei celor mai înalţi funcţionari pe care-i supun unor anchete dezonorante....” (Albert Mathiez, Revoluţia franceză, capitolul „Criza vechiului regim”, pp. 21-22, Editura Politică, 1976)

Așa e, nimic nou sub soare. Această îndrăzneală a procurorilor „de a trimite mandate de prezentare în fața justiției celor mai înalți funcționari, pe care-i supun unor anchete dezonorante”, a dus la actuala situație politică. Înalții noștri funcționari își doresc, de fapt, desființarea Direcției Naționale Anticorupție. Pentru că, nu-i așa, la noi nu există corupție. Furturi da, există, dar sînt efectuate de oamenii de rînd. „Nobilii de robă” să stea în banca lor și să nu se mai lege de înalții funcționari.

Problema este că DNA nu poate fi desființată, pentru că, în percepția publică, DNA reprezintă opoziția. Opoziție la care președintele este împiedicat de Constituție. Și din acest motiv, pentru a susține DNA-ul, lumea va ieși în stradă. Pentru a nu reveni în Evul Mediu.

Dan Norea este umorist de voie și analist de nevoie.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.