Definiţii

6 mai 2017
Ipostaze feminine jpeg

În ultimele săptămîni de liceu, consiliera şcolară ne-a chemat pe rînd în biroul său şi ne-a dat teste de aptitudini, pentru a stabili ce slujbe sau domenii de activitate ni s-ar potrivi. La momentul respectiv, eram teribil de nehotărîtă în privinţa drumului pe care să-l aleg pentru facultate, oscilînd între Chimie-Biologie – pentru care mă şi pregătisem mai mult de-a lungul ultimului an – şi Filologie, literatura atrăgîndu-mă din copilărie. M-am gîndit că un astfel de test mi-ar prinde bine, m-ar ajuta să-mi mai limpezesc gîndurile. Am intrat în biroul strîmt al consilierei, plin de dosare, şi am completat întrebările. La final, am avut un şoc. Pe ecranul computerului a apărut o listă de slujbe care mi-ar fi fost potrivite. Pe primul loc: contabil. Nu mai ţin minte care erau următoarele pe listă, însă nu semănau deloc cu ceea ce-mi doream eu. Testul m-a demoralizat profund. Nu-mi dorisem niciodată să lucrez în mediul financiar, iar matematica nu era punctul meu forte. Nu se putea ca aptitudinile mele să fie în primul rînd acelea ale unui bun contabil. Dar dacă un test psihologic a avut acest rezultat... ceva adevăr o fi la mijloc, nu? Mi-am petrecut următoarele săptămîni într-o stare de confuzie şi mai mare, alegînd, în final, Literele.

În urmă cu cîteva zile, discutam cu un amic despre locul său de muncă. „Sînt definit ca project manager”, mi-a spus el. Recunosc că nu am înţeles mare lucru din răspunsul lui. M-a surprins, însă, şi mi-a rămas în minte expresia „sînt definit” prin slujba mea. Întrebarea „cu ce te ocupi?” este, într-adevăr, printre primele lucruri pe care vrem să le aflăm de la o persoană abia cunoscută. E un bun indiciu – chiar dacă uşor superficial – privind statutul social şi financiar al omului cu care discutăm – educaţia, nivelul de inteligenţă, locul său în lume.

Dar cît de mult ne defineşte, de fapt, locul de muncă? Dacă sînt un şofer de autobuz care compune poezii în timpul său liber, mă „definesc” drept şofer sau drept poet? Ori, dacă am terminat Politehnica, profesînd ca inginer, dar devenind mai tîrziu muzician, se mai poate spune că mă definesc drept inginer sau nu? Sau dacă singura mea slujbă e cea de şofer?

Multă vreme după ce am terminat facultatea, bunicii mei au fost convinşi că sînt profesoară. (Că doar de la Facultatea de Litere nu poţi să ieşi altceva decît profesor, nu-i aşa?) Probabil că, într-o oarecare măsură, ei aşa mă definesc – nepoata lor, profesoară de română, cuminte, înconjurată de cărţi şi reviste. Se potriveşte cu imaginea pe care o au despre mine.

Un alt amic îmi povestea că a avut, în urmă cu cîţiva ani, un loc de muncă unde ajunsese să nu îi mai placă deloc ceea ce lucra. La birou, făcea orice altceva ca să evite să se apuce de proiectele pe care le avea – stătea pe Facebook, se uita la filmuleţe, vorbea cu prietenii, îşi lua pauze cît mai dese. A şi refuzat să urmeze un curs de pregătire superioară, oferit de firmă, şi asta cu toate că era bun în domeniul ales. Avea aptitudinile necesare, dar, pur şi simplu, nu îi mai plăceau sarcinile care îi erau atribuite. Nu îl mai „defineau”, nu îl mai mulţumeau profesional.

Din fericire, am norocul ca ceea ce profesez să îmi şi placă, să-mi ofere satisfacţii. Cred, însă, că slujba e doar ceea ce facem pentru a ne cîştiga existenţa, dar nu neapărat şi ceea ce sîntem. Identitatea noastră e mult mai mult decît locul de muncă. Sinele nostru e „definit” mai ales prin ceea ce facem în afara jobului – calităţile şi defectele noastre, aspiraţiile, simţul umorului, ce ne place şi ne displace, felul în care îi tratăm pe ceilalţi, dacă sîntem prieteni buni, părinţi buni. Care e tipul nostru de personalitate, ce convingeri politice avem, cît şi cum ne implicăm în societate, ce traume am suferit, dar şi ce filme urmărim, ce muzică ascultăm sau unde călătorim, cum vedem noi, de fapt, lumea. În tot acest puzzle, slujba rămîne doar o mică piesă.

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.