Comorile Crimeei sînt la Amsterdam
Conflictul ruso-ucrainean se poartă acum şi în Europa occidentală. Mai precis, într-un muzeu. O expoziţie cu şi despre comorile crimeei a produs o gîlceavă între ministerele Culturii de la Moscova şi de la Kiev.
În februarie, cînd a fost vernisată, la Amsterdam, expoziţia „Crimeea – Comorile de la Marea Neagră”, nimic nu prevestea că tocmai din această regiunea aveau să pornească teribilele tulburări geopolitice de astăzi. Organizatorii expoziţiei (Muzeul de Arheologie şi Universitatea din Amsterdam) şi-au propus să ilustreze parcursul acestei regiuni, de la greci şi de la sciţi încoace, prin diverse artefacte păstrate astăzi în muzee de la Simferopol, Sevastopol şi Kiev. Expoziţia se adresa arheologilor, specialiştilor şi celor (nu foarte mulţi) preocupaţi de istoria unei regiuni relativ îndepărtate de Europa occidentală; însă după 28 mai, cînd Rusia a anexat Crimeea, expoziţia a captat interesul publicului larg. Ieri expoziţia s-a închis, conform programării. Însă Muzeul din Amsterdam se află acum într-o poziţie delicată, căci nu ştie cui să returneze comorile pe care acum le reclamă şi Rusia, şi Ucraina.
Cele mai multe dintre exponate provin într-adevăr din muzeele din Crimeea, un teritoriu cu un statut incert, căruia ţările occidentale nu-i recunosc apartenenţa la Rusia. Însă cîteva dintre obiectele expuse au fost împrumutate de la Muzeul Naţional de Arheologie din Kiev. Ministerul culturii de la Moscova susţine că obiectele ar trebui returnate muzeelor care le-au împrumutat iniţial. Ministerul ucrainean al culturii afirmă că exponatele trebuie să se întoarcă la Kiev, căci negocierile pentru realizarea expoziţiei s-au purtat cu guvernul ucrainean. Este primul diferend de acest tip cu care se confruntă Muzeul de la Amsterdam. Care a decis să păstreze comorile pînă la o decizie definitivă a Justiţiei sau pînă cînd guvernele celor două ţări aflate în conflict vor ajunge la o înţelegere.
