Aproape totul despre Tori

7 iunie 2014
Aproape totul despre Tori jpeg

Am fost şi la primul concert al lui Tori Amos‚ cel ţinut la Sala Polivalentă în 2007, şi voi merge şi acum, pe 19 iunie la Arenele Romane.

Cum ştiu cîte ceva despre roşcata cu voce abisală delicat-isterică, am să le scriu aici.

Biograficale. La cinci ani, micuţa Mary Ellen intra la Conservatorul Peabody de unde era dată afară cîţiva ani mai tîrziu din cauză că nu era în stare să cînte după partitură şi pentru că făcuse o pasiune pentru Led Zeppelin. În timp ce cîştiga toate concursurile muzicale la care participa, tatăl ei, predicator metodist, trimitea demo-uri caselor de discuri. La 21 de ani, un client al barului californian unde cînta, a agresat-o sexual în drum spre casă. Aşa a scris „Me and a Gun”, primul ei single, apoi, cînd a ajuns celebră, a cofondat Rape Abuse and Incest National Network. Îşi bate bărbaţii şi a pierdut trei sarcini.
 
Muzicale. A debutat în 1988 într-o tupă numită Y Kant Tori Read. Eşec total, de neascultat nici astăzi. O vreme a făcut backing-vocals, iar albumul de debut, Little Earthquakes (1992), a fost lansat mai întîi în Marea Britanie. Simplitatea şi eleganţa inciziei acustice a pianului, secondat discret de chitară pe teme dintre cele mai dificile (sexualitate, religie, identitatea şi fragilitatea femeii), frazarea imprevizibilă à la Kate Bush şi vertijurile vocale (în special pe „Crucify” şi „Little Earthquakes” – despre care cineva a zis că ar fi vorba despre orgasme), delicateţea angoasantă a versurilor, toate acestea au îmbogăţit peste noapte panteonul pop-rock cu imaginea unei sirene în jeanşi cîntîndu-şi confesiunile la pian.

Under The Pink (1994) miza tot pe simplitate, deşi avea aranjamente mai sofisticate, tema religioasă era şi ea mai pregnantă („Bells for Her” este hieratism la pian), iar chitara căpăta şi un nume: Steve Caton, trăgînd albumul înspre alternativ (PJ Harvey ar putea cînta oricînd „God” sau „Waitress”). Urmarea: „Cornflake girl” devenea primul ei mare hit. Pe Boys For Pele (1996) Tori dă deja semne că e preocupată nu doar de compoziţie, dar şi de concept. Este cel mai dark şi mai mixat album al ei, apar instrumente noi (clavecin, cimpoi) şi personaje bizare (Red Baron, Mr. Zebra, Agent Orange) în versuri abscons-mistice: „Muhammad My Friend” este un soi de ecumenism kitsch, iar despre „Father Lucifer” s-a spus că ar fi despre o experienţă cu droguri... Înregistrat într-o biserică irlandeză cu influenţe gospel şi purtînd în titlu numele unei zeităţi hawaiiene, BFP e primul ei album lung, cu voce reţinută, din care a rămas mai degrabă remixul lui Arman Van Helden la „Professional Widow”. Critica însă l-a apreciat.

Au urmat două albume splendide: From The Choirgirl Hotel (1998) şi To Venus and Back (1999), ambele foarte bine produse, cu aranjamente electro, fără pretenţii conceptuale deşi uşor inaccesibile, mai puţin personale şi omogene dar cu structuri melodice elastice şi imprevizibile alternînd energiile cu elegiile. „Datura” este o piesă pe care Björk ar fi dat orice s-o fi compus-o ea: inspirată de tablourile Georgiei O`Keeffe, versurile sînt o lungă enumerare a florilor din grădină (ce flori or fi awabuki viburnum sau clitoria blue pea?). Scos (şi) din motive contractuale, Strange Little Girls (2001) este un album alcătuit numai din cover-uri ale unor piese scrise de bărbaţi despre femei, de la Lou Reed la Slayer. În general, bărbaţii n-au ieşit bine din nici o piesă de-a ei: egoişti, misogini, homofobi, obsedaţi sexual, nişte motive constante de dezamăgire care mai poartă şi penis; dar cele mai bune colaborări cu bărbaţii le-a avut: Robert Plant, Trent Reznor, Michael Stipe sau Maynard James Keenan de la Tool. În plin avînt feminist, la numai o săptămînă după 9/11, a mers la New York unde a cîntat „Time” a lui Tom Waits şi a dat autografe în Union Square. Cel mai plicticos album (personalitatea ei n-a transfigurat compoziţiile străine); „Enjoy the Silence” este aproape subversiv.

Scris în urma unei lungi călătorii americane Scarlet's Walk (2002) este cel mai american, cel mai ambiţios dar şi cel mai supraevaluat album al ei. Are de toate: cîntece despre istoria nativilor americani, influenţe country, versuri criptice, o voce modestă şi un pian rutinat în jumătate din cele 18 melodii. „Your Cloud” şi „A Sorta Fairytale” (melodia şi clipul regizat de Sanji) strălucesc disproporţionant pe un album pe care muzica este sub conceptul narativ. Însă de preferat oricînd următorului, cel mai slab al ei, The Beekeeper (2005), redundant deşi tematic, fără strălucire (cu tot cu colaborarea cu Damien Rice), din nou cu un pian şi o voce nedreptăţite pentru că orchestrate şi înlocuite cu diverse instrumente inutile, un album confuz, amestecînd religia (un gnosticism de doi cenţi) cu politica.

Din fericire, a urmat American Doll Pose (2007) album conceptual similifeminist, de departe cel mai îndrăzneţ şi mai alternativ album al divinei roşcate: cinci arhetipuri feminine îşi cîntă sensibilităţile de-a lungul a numai puţin de 23 de cîntece ce însumează aproape 80 de minute de înregistrare. O culme a „frăţiei fetelor”, un guitar-piano power cu o voce care n-a mai sunat atît de bine cam de la Little Earthquakes încoace. Melodiile alternează pe gama sensibilităţilor semnificate de aceste ipostaze ale feminităţii, de la răsfăţ, inocenţa jucată şi senzualitatea intimităţii, prin fragilitatea emoţională şi confesiunea vulnerabilităţii, pînă la reflecţia existenţială, furia interioară şi protestul politic anti-Bush. Provocată de jocul acestor dedublări, rareori vocea lui Tori Amos a fost atît de nuanţată şi într-un acord la fel de angajant cu propriul pian şi cu chitara lui Mac Aladdin. Pînă la acest Unrepentant Geraldines (2014), care e Tori aşa cum o ştim, nu mi-a mai atras atenţia nimic în mod deosebit. Dar acum am făcut din nou pasiune pentru cîteva piese: „Trouble's Lament”, „Weatherman” sau „Unrepentant Geraldines” sînt în playlistul meu.

Liricale. Nu cred să fi cîntat cineva cu mai multă lehamite cuvîntul „sex” aşa cum o face ea în prima strofă de pe „Leather...” Cel mai teribil vers religios: către Dumnezeu: „Do you need a woman to look after you?”; cel mai funny: „gracious turtles/ grapefruit is winning”. Are versuri cu cai aproape pe fiecare album („all the white horses are still in bed...”, „I got me some horses...”, „the night horses and the black mares...”, „wanna be mustang”, „ride a pink mustang”...).  Poate cel mai adevărat vers al ei: „I wear my naughties like a jewel.”

Foto: Ioana Bîrdu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschisă    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschisă... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden – va recunoaște cineva? jpeg
Trump vs Biden – va recunoaște cineva?
Una dintre cele mai importante tradiții ale democrației americane este în pericol: recunoașterea înfrîngerii.
„Luați l acasă” jpeg
Oglinzi
Mie îmi rămîne agățat de creier cuvîntul „doamnă”, pe care el îl spune într-un fel apăsat și solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura în societatea americană este atît de mare încît cele două triburi nici măcar asupra condamnării violențelor de stradă nu au mai căzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
Lăsați USL în pace! E o amintire urîtă, o greșeală pe care foarte puțini au evitat-o.
„Luați l acasă” jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
„Luați l acasă” jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva să ne placă exact pentru ceea ce sîntem: cu eșecurile, fricile, nesiguranțele noastre.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.