Alegerea Angelinei

Am aflat, ca cei mai mulți dintre pămînteni, că Angelina Jolie a decis, după dubla masectomie preventivă de acum doi ani, să-și extirpe și ovarele. Ambele decizii le-a luat după ce a descoperit că suferă de o mutație genetică care crește foarte mult riscul cancerului la sîn și a celui ovarian. Să nu uităm, povestea are legătură cu faptul că actrița și-a pierdut mama, bunica și mătușa din cauza acestor boli.

Am din ce în ce mai tare senzația că Angelina are acum cel mai complicat rol din întreaga carieră. Unul care se joacă pe viață și pe frica de moarte. La propriu, nu la figurat.

Să ne gîndim puțin: una dintre cele mai frumoase și mai cunoscute femei din lume alege să renunțe exact la mărcile sexualității. Și de bunăvoie, fără să aștepte, mioritic, să se întîmple ce-o vrea destinul. Nu face din problema ei un secret, ținut departe de ochii lumii, cum ar fi putut, de altfel. Scrie despre aceste experiențe limită în New York Times, dă declarații, descrie etapele medicale și efectele.

Vă spun din capul locului: pe mine Angelina Jolie m-a emoționat profund. Mi se pare că o dată cu aceste știri imaginarul legat de dive se redimensionează. Super oamenii sînt vulnerabili, acceptă acest lucru, și recunosc că sînt speriați ca toți muritorii de rînd.

Dar cum gestionezi informația că femeia asta perfectă încearcă din răsputeri să se salveze? Și că nici un preț nu i se pare prea mare? Și că deocamdată își pune corpul la bătaie și speră, pentru că nimeni și nimic nu poate să-i garanteze că, după aceste operații, va putea să țină boala la distanță.

Inevitabil, te întrebi: eu ce naiba aș face? Alegerea Angelinei, oricum ai privi-o, rămîne una curajoasă. Îți vine să zici că atunci cînd în viețile glossy și perfecte ale vedetelor apar aceste fisuri de o umanitate copleșitoare, cartonul din care par făcuți se moaie și gesturile lor devin exemplare. Vocile li se aud și pot schimba ceva în desenul mare.

În jurul nostru dramele se consumă în tăcere. Ne intersectăm zilnic, de cele mai multe ori fără să știm, cu oameni care trec prin istorii teribile. Dar suferința iese din intimitatea pielii și a cărnii în puține situații.

Angelina nu se martirizează. Vorbește despre menopauza prematură, despre schimbările hormonale care vor surveni, probabil, în următoarea etapă, despre ce i se întîmplă, cu o luciditate clinică aproape. E o femeie de 40 de ani care a ales să lupte. Și nu am nici o îndoială că o va face pînă la capăt. Și, din fericire, statisticile arată că a avut dreptate.

Vlad Mixich scrie pe http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-19736441-efectul-angelina-versus-efectul-olivia-steer-ministerul-sanatatii.htm că: în „Statele Unite, numărul testărilor genetice pentru o posibilă mutaţie a genei BRCA (responsabilă pentru o fracţiune din totalul cazurilor de cancer de sîn) a crescut cu 52%. În Marea Britanie s-a dublat. În Statele Unite a devenit obligatoriu pentru toţi asiguratorii medicali să ramburseze costurile testării genetice pentru femeile cu istoric familial de risc pentru cancerul de sîn”.