Ada CODĂU
Încă n-am înțeles cum să mă descurc pe lumea asta
Ada CODĂUMă bucur că viața mea nu a ieșit așa cum îmi doream.
» Citește tot
De Paște, de la sacru la profan
Ada CODĂUOamenii pe care-i simt parte din inima mea cred, fiecare în felul lui, în ceva sfînt sau în ceva magic.
» Citește tot
Un an mai tîrziu
Ada CODĂUCînd și cînd, mușcă frica asta din mine cu o foame care nu se mai potolește.
» Citește tot
Lumea nu s-a oprit în loc nici o clipă
Ada CODĂUAi putea trăi cu impresia că aici, în Constanța, trăim fiecare zi ca și cînd ar fi ultima.
» Citește tot
Iubește-mă oricum!
Ada CODĂUSimt și acum cum mă mai aleargă, cînd și cînd, presiunea acestui 10.
» Citește tot
Nu pot să respect nefericirea
Ada CODĂUNu înțeleg sentimentul de cușcă, de colivie, pe care îl trăiesc, nu pot pricepe starea mea de privare de libertate.
» Citește tot
Primăvara disperării noastre
Ada CODĂUNu sînt împăcată cu perioada asta. Nu sînt senină și nu sînt deloc zen. Nu am confortul psihic pentru a fi așa.
» Citește tot
Sînt cine vreau eu să fiu
Ada CODĂUPresiuni de tot felul au existat întotdeauna, dar este și o alegere personală referitoare la cît de mult permitem acestor presiuni să ne aranjeze viața la milimetru, ca într-un joc de lego.
» Citește tot
Tot atît de mult te iubesc
Ada CODĂUCînd eram mică, am ajuns, întîmplător, să văd o crescătorie de viermi de mătase. Țin minte exact amestecul de senzații care m-a năpădit atunci: o curiozitate bucuroasă, o fascinație sinceră și o stare de greață.
» Citește tot
O cutie de acuarele și cele mai ieftine două pensule
Ada CODĂUAnul acesta, studenții din anul I mi-au spus, după primul lor colocviu, că lor nu le-a zis nimeni, niciodată, că notele nu sînt mereu tot ceea ce contează.
» Citește tot