Numele lui Google conţine multe zerouri

Anul 2009 nu a marcat nici o criză pentru cel mai important motor de căutare, ci a însemnat lansarea de noi servicii şi cucerirea unor noi pieţe. Campionul de categorie grea nu se dă la o parte nici din faţa provocărilor, iar uneori le dă coate chiar prietenilor. În articolul de săptămîna trecută am scris despre cum Google a muşcat inclusiv din prietenosul Apple; povestea nu se opreşte aici, căci mai există un produs care va înteţi zîzania.

Nexus One, doi, trei

Pătrunderea Google pe piaţa smartphone-urilor şi concurenţa directă pentru iPhone-ul de la Apple, aceste două lucruri sînt bifate de apariţia Nexus One, numit şi superphone, deşi poate puţin cam devreme. Intrarea în clubul producătorilor de telefoane nu înseamnă că principala sursă de venituri se va schimba. Cei mai mulţi bani tot din publicitate vor veni, iar Nexus One nu se vrea decît un alt vehicul pentru sistemul de operare Android. Cel puţin asta reiese din declaraţiile oficialilor. Telefonul va putea fi achiziţionat cu 529 de dolari la liber şi cu 179 de dolari la un abonament pe doi ani. Operatorul ce-l va comercializa în Statele Unite e Verizon Wireless, iar în Europa va fi Vodafone.

Una dintre noutăţile aduse de acest telefon e posibilitatea de a compune orice, de la un SMS la un e-mail, doar prin comandă vocală. Numai că e puţin lucru pentru un gigant: aşteptările sînt foarte mari şi ne-am fi dorit ceva unic, ceva care să revoluţioneze sectorul. Aparatul, construit de un producător taiwanez, cu un ecran tactilosensibil este puţin mai uşor şi mai subţire decît liderul iPhone. Iar acesta profită în continuare de strategiile diferite ale celor două companii: Google face bani din publicitate, iar Apple – din vînzarea de telefoane. Coliziunea dintre cele două banchize comerciale nu va întîrzia însă, mai ales că luna trecută Apple a anunţat achiziţionarea unei firme de publicitate pe mobile.

Google FastFlip sau cum să răsfoieşti printr-un viespar

Google a creat un viespar în zona agenţiilor mass media care se plîng de faptul că motorul de căutare cîştigă sume imense de pe spinările lor, fără a le plăti vreun sfanţ. Indexarea conţinutului publicaţiilor prezente în mediul online este perfect legală şi le aduce beneficii ziarelor – răspunde în apărarea sa Google, destul de neconvingător.

Punctele de controversă sînt serviciul Google News, unde agenţiile de presă îşi ascut cuţitele, dar şi serviciul Google Book Search, ce intră în zona de acţiune a editurilor. Toată această presiune a generat o posibilă cale de împăcare : Google FastFlip, un serviciu experimental ce permite utilizatorilor să răsfoiască virtual reviste şi ziare ce aparţin cîtorva zeci de publicaţii. În urma permisiunii de a folosi ca rezultat o pagină întreagă din ziar, Google a acceptat să plătească o parte dintre veniturile generate de acest serviciu. Nu este prima tentativă de acest gen: în 2007, Google a încheiat un parteneriat cu mai multe agenţii de presă pentru a difuza conţinut mass media, iar un alt parteneriat mai complex a fost încheiat cu editurile şi cu autorii de carte. Cel din urmă nu a avut deloc succes, un proces fiind pe rol pentru a stabili dacă Google a încălcat legile americane. Bineînţeles că acest nou serviciu nu va rezolva vreuna dintre problemele existente, dar acesta arată voinţa motorului de căutare de a ajuta publicaţiile online să găsească soluţia optimă pentru a percepe bani din citirea articolelor.

Un 1 urmat de cîte zerouri?

Se cunoaşte deja evenimentul lexicografic din 2006, cînd celebrul dicţionar explicativ american Merriam-Webster a introdus definiţa verbului to google. Nici Yahoo şi nici MSN nu au reuşit să impună vreun cuvînt în limbajul familiar. Iar ascensiunea acestui cuvînt este la fel de demnă de admirat precum ascensiunea firmei americane: în numai opt ani de la apariţie, a ajuns să fie incredibil de profitabilă, cu mult mai repede decît alte invenţii intrate în banalul cotidian.

Undeva, în acest punct, apar mereu două întrebări legate de celebrul motor de căutare: de unde-i vine numele şi cîţi bani valorează acest gigant? Prima întrebare ne întoarce în timp, în 1938, cînd un matematician american căuta un nume care să reprezinte un număr format din 1 urmat de 100 de zerouri, adică un număr superior numărului de particule elementare din Univers. În pană de idei, îi cere nepotului de 8 ani un cuvînt, iar acesta răspunde într-o doară „googol“. Denumirea l-a amuzat aşa de mult pe matematician, încît a introdus-o în tratatul lui de matematică. 60 de ani mai tîrziu, cei doi fondatori ai Google caută şi ei un nume potrivit pentru invenţia lor: un motor de căutare numit într-o primă fază „BackRub“ (masaj al spatelui). Unul dintre colegii lor şi-a adus aminte de matematician, numai că a uitat grafia corectă.

A doua întrebare ar trebui puţin modificată în: cîţi milionari în dolari a generat compania? Peste o mie, incluzînd-o aici şi pe o maseuză (poate că ea venise cu denumirea iniţială a motorului de căutare) care a lucrat la început cu jumătate de normă şi a primit drept bonus acţiuni. Nu i-a trecut prin minte că vor valora mai tîrziu milioane de dolari.

Anul acesta, cei doi fondatori ai Google şi-au anunţat intenţia de a vinde cinci milioane de acţiuni Google pe o perioadă de cinci ani. Ceea ce va genera pentru fiecare dintre ei o sumă de 2,75 de miliarde de dolari, avînd în vedere că o acţiune este cotată la un preţ de 550 de dolari. Dacă aceste intenţii se vor materializa, cei doi nu vor mai deţine decît 48% din drepturile de vot în interiorul consiliului de administraţie. Numai că cei doi vor controla în continuare compania, cu ajutorul directorului executiv ce deţine şi el 10% din acţiunile firmei.

Sumele ameţitoare generate de compania americană înseamnă bineînţeles şi companii cumpărate pe bandă rulantă. Cea mai cunoscută achiziţie este YouTube, cumpărată cu acţiuni ce însumează 1,65 miliarde de dolari. Gigantul Internetului şi-a asigurat atunci supremaţia în domeniul filmuleţelor online.

An de an, căpcăunul Google înghite mici companii care să o menţină tot timpul în top. Anul 2009 nu a fost o excepţie şi au fost cumpărate mai multe firme:

●

, o companie din domeniul filmuleţelor online, ce se axează pe vînzarea de progrămele ce arhivează filmuleţele. Tranzacţia a avut o valoare de 106 milioane de dolari şi va ajuta la creşterea calităţii filmuleţelor online. Se speră bineînţeles şi la o creştere a profiturilor generate de YouTube.

●

, o companie specializată în publicitatea pe telefoanele mobile, achiziţionată cu suma de 750 de milioane de dolari. Această achiziţie a generat o investigaţie din partea comisiilor antitrust.

Toate aceste firme nu fac decît să sporească numărul de zerouri din coada acelei cifre 1 ce reprezintă locul ţintit. Deşi gigantul seamănă din ce în ce mai mult cu un monstru, putem spera şi la dezvoltarea părţii candide, jucăuşe, cea care subliniază cretivitatea şi gratuitatea într-o lume virtuală.