Multe semne de întrebare

Publicat în Dilema Veche nr. 233 din 31 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cine a auzit de cazul Elodia? - îi întreb eu pe liceenii cu care discut despre "lege şi ordine pe Internet". Hă, hă, hă, rîd gros copiii, a neîncredere. Cum adică, cine a auzit de Elodia? Mai degrabă cine n-a auzit, îmi replică ei. De luni de zile, dispăruta Elodie face deliciul morbid al familiilor lor privitoare de OTV şi este subiect de "social networking" prin discoteci, cluburi sau pe unde s-or mai reuni azi liceenii, la socializat (chiar, unde?). Chiar. Aţi auzit de "cazul Elodia"? Oh, n-aş vrea să insinuez că sînteţi privitori de OTV - deşi telecomanda ar trebui să se bucure de privilegiul intimităţii inviolabile, precum corespondenţa. Şi nu mă îndoiesc că aţi auzit, pentru că subiectul a devenit atît de fierbinte, încît chiar şi presa "serioasă" s-a văzut sub presiunea tratării lui. Dar şi-a trăit traiul mediatic cînd soţul suspectat a fost pus în arest pentru 29 de zile. Pentru? Pentru? Pentru violarea căsuţei de e-mail a femeii dispărute! Cam pe aici se termină relatările - şi cam pe aici începe adevăratul subiect de presă. Cum adică, un cetăţean simplu intră la arest pentru că a citit e-mail-ul soţiei presupus infidele? Pentru că i-a violat căsuţa de e-mail? Cum i-a violat-o? Cum se dovedeşte asta cu probe acceptabile în instanţă? Cum se instrumentează cazul? Şi putem vorbi de viol intramarital de corespondenţă, aşa cum vorbim de viol intramarital (şi el contestat la greu)? "Profesoara porno" Aş putea scrie acest articol numai cu întrebările care-mi trec prin cap legate de trista poveste a Elodiei celei dispărute. Dar n-o fac, pentru că mă împinge din urmă "profesoara porno din Zalău". Un cuplu îşi filmează momentele intime, din raţiuni care nu solicită nici o motivaţie. Aceste filmuleţe ajung pe net - după primele indicii, fără voia protagoniştilor. Scandal! Profesoara îşi dă demisia din comisia de bacalaureat, presa vuieşte, comentariile abundă, majoritatea incriminînd-o pe femeie (puţini o văd în postura de victimă). Şi înecînd-o într-un val greţos de ipocrizie ("un cadru didactic trebuie să dea dovadă de reţinere în orice împrejurare", "ce model oferă elevilor?", "locuieşte cu mama şi copilul în acelaşi apartament!"). Încă o dată, adevărata poveste rămîne nespusă. Cum au ajuns acele filmuleţe pe Internet? Ce garanţie avem că, atunci cînd ne trimitem calculatoarele în service, intimitatea lor (şi a noastră) este protejată? Cine ne apără în cazul în care intimitatea noastră cibernetică este invadată? Cui ne plîngem, la poliţie? Ştie poliţia să găsească "infractorii cibernetici"? Cum se instrumentează cazul şi cîţi procurori ştiu s-o facă? Ce constituie o dovadă acceptabilă în justiţie, în astfel de cazuri? Cîţi judecători ştiu ce să facă dacă se trezesc cu un astfel de dosar pe birou? Şi cîţi avocaţi pot să ne reprezinte? Şi ce pedeapsă li se aplică celor care ne fură pixelii privaţi şi îi aruncă în lume? Această ultimă întrebare se poate pune şi într-un caz mai puţin spectaculos. O funcţionară din Ministerul de Finanţe este acuzată de vînzare de droguri. Articolul apare în cîteva ziare bucureştene însoţit de fotografii luate de pe profilul de hi5 al femeii. Cu ce drept? Expunerea voluntară a unor materiale cu caracter privat într-un spaţiu cu acces public dă oricui dreptul de a utiliza acele materiale? Dacă ne punem pozele pe Internet, înseamnă că renunţăm total şi pentru totdeauna la dreptul la propria imagine? Şi dacă ne răzgîndim, cum putem retrage o astfel de poză? "Provocările digitale" Că presa a trecut cu uşurinţă ingenuă pe lîngă astfel de subiecte "grase" nu mai miră pe nimeni. Doar că de data aceasta nu aş vrea ca presa - şi doar ea - să fie calul de bătaie. Cred că întreaga societate românească se va vedea silită să-şi redefinească nişte concepte, termeni şi proceduri pentru a răspunde "provocărilor digitale". Cu o penetrare a Internetului de peste 25%, mediul online devine statistic relevant şi este deja, pentru mulţi, un instrument profesional, un canal social, dar şi un element de stil de viaţă. Trăim încă în miezul mitului "mediului fără nici o regulă" şi ne comportăm ca atare. Pentru noi, Internetul a venit un pic prea devreme. Noi încă n-am apucat să ne însuşim şi să digerăm ca lumea, să "interiorizăm" tăria libertăţii de expresie, cu toată trena ei de responsabilităţi auto-asumate. Şi iată că ceva încă şi mai vast, ceva încă şi mai îmbătător ni se oferă: să emigrăm din ţara lui "merge şi aşa" în împărăţia lui "merge oricum, merge orice". Poliţistul trebuie să ştie informatică şi trebuie să aibă etica de a nu intra acolo unde nu se cade. Aşa că iar trebuie să luăm munca de la cap, să învăţăm cum funcţionează jucăria, ce se poate şi ce nu se poate, ce se cade şi ce nu se cuvine. Situaţia este complicată, de data aceasta, de natura tehnică a mediului şi de cea eterică a "obiectelor" ce-l compun. Poliţistul nu are, în povestea asta, doar baston de cauciuc, el trebuie să ştie informatică, trebuie să ştie cu rigurozitate unde are voie şi unde nu să pătrundă (căci "uşile" nu mai sînt vizibile şi "violările de domiciliu" sînt subtile şi neştiute ochiului) şi trebuie să aibă etica de a nu intra acolo unde nu se cade, chiar dacă nu-l vede nimeni cînd o face. Cele cîteva cazuri de criminalitate cibernetică rezolvate la noi au vizat, în general, "scheme" de fraudă bancară sau de sisteme de comerţ online din străinătate şi spargerea unor site-uri de prestigiu. Şi au presupus cooperare internaţională. Dar noi, aceştia, nebancarii (neinteresanţi a priori prin lipsa prejudiciului material), nesecreţii, cu doar tainele noastre de budoar de apărat, noi cum ne descurcăm? De aceea mi-a plăcut mie cazul Elodia. Fiindcă mi-a demonstrat că, dacă dispărem şi se vorbeşte despre noi în presă mult, cei ce ne sparg căsuţele de e-mail sînt arestaţi. E un pas înainte, mai lucrăm la detalii. P.S. Mai cunosc cazul unui jurnalist din Timişoara care şi-a apărat în justiţie onoarea pierdută a căsuţei de e-mail. În acel caz, el s-a plîns la poliţie şi poliţia a reuşit să identifice violatorul, iar jurnalistul a cîştigat procesul. Deci se poate şi dacă nu dispărem.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.