Cine se uită la televizor?

Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dintr-un recent studiu realizat de Agenţia de Monitorizare a Presei cu sprijinul IMAS, intitulat "Evaluarea nivelului de competenţă în mass-media" reiese, aşa cum era de altfel de aşteptat, că educaţia reduce pofta de televizor. Una dintre concluziile studiului afirmă că "persoanele cu un nivel educaţional superior sînt mai puţin interesate de televiziune, ele preferă radioul şi, mai ales, presa scrisă". Cu toate acestea, televiziunea încă se plasează pe primul loc în topul încrederii acordate celor patru tipuri de mass-media pe care studiul le ia în calcul (65% dintre respondenţi nu se îndoiesc de faptul că televizorul spune numai şi numai adevărul, iar acest fenomen poate fi comparabil cu încrederea neştirbită de-a lungul anilor a majorităţii populaţiei în instituţii precum Biserica sau Armata, conform dictonului "Crede şi nu cerceta!"). Pe locul 2 în topul încrederii se situează radioul, iar locul 3 este disputat de către presa scrisă şi Internet. În ciuda faptului că tinerii încearcă să răstoarne ierarhia, căci pentru ei Internetul a devenit mai credibil chiar decît televiziunea, această sursă de informare încă ocupă ultimul loc. Îngrijorătoare mi se pare poziţia a treia, ocupată de presa scrisă, sau poate fi doar o dovadă că cititorii de Libertatea, de pildă, nu iau în serios publicaţia pe care o frunzăresc zilnic în metrou şi conştientizează într-un fel faptul că sînt seduşi de o formă de entertainment situat la graniţa realităţii. În ceea ce priveşte consumul de televiziune, 56% dintre respondenţii studiului se uită la televizor 1-3 ore pe zi. În zilele de lucru, 10% se uită la televizor peste şase ore pe zi (şi mă întreb cînd mai au timp să muncească) şi doar 1% nu se uită deloc. În week-end, acel procent de 1% dispare (din nefericire, au cedat ispitei), iar cei 10% se dublează: 20% dintre respondenţi se uită la TV peste şase ore zilnic şi asta ne poate da o informaţie destul de clară despre cum îşi ocupă timpul liber compatrioţii noştri. Femeile se uită mai mult la televizor decît bărbaţii (37%, în comparaţie cu 34%, urmăresc programe de televiziune cel puţin patru ore pe zi). Dacă vorbim despre categorii de vîrstă, recordul îl deţin adolescenţii şi pensionarii (40% dintre tinerii între 15 şi 17 ani şi 48% dintre adulţii între 60 şi 65 de ani fac zapping timp cel puţin patru ore pe zi). Cei care aparent se pot lipsi cel mai uşor de televizor sînt adulţii cu vîrste cuprinse între 30 şi 44 de ani. O cauză logică poate fi lipsa de timp. Doar 20% dintre respondenţii cu studii superioare se uită patru ore pe zi la televizor, în timp ce procentul celor cu doar opt clase este de 44%. Principalele motive pentru care respondenţii studiului deschid televizorul sînt: pentru a se informa (69%), pentru a se relaxa (54%) şi pentru a-şi umple timpul (41%). Totodată, nu contează foarte mult conţinutul şi calitatea programelor TV. Procentul mare al celor care nu au altceva mai bun de făcut decît să se uite la televizor constituie adevărata problemă. Ei sînt aşa-zişii "bizoni" sau cel puţin aşa îi denumesc ironic oamenii de televiziune. Din cauza lor, a celor care "înghit" aproape orice, chiar dacă de cele mai multe ori nu e "comestibil", posturile comerciale de la noi sînt aşa cum sînt şi nu se depun eforturi pentru o îmbunătăţire a programelor. Dacă "bizonii" se plictisesc la ei acasă şi pot urmări ore în şir programe de tipul celor de pe OTV, de ce s-ar investi timp, bani şi creativitate pentru realizarea unor programe de calitate? O parte interesantă a studiului pe care l-am citat este cea dedicată funcţiei de socializare a televiziunii. Televizorul nu îi mai adună în jurul său pe toţi membrii familiei sau chiar ai unei comunităţi, aşa cum se întîmpla în urmă cu mai bine de 20 de ani. Astăzi, aproape fiecare încăpere a unei locuinţe are cîte un televizor, aşa că de ce mai multe ori uitatul la televizor devine o acţiune solitară. În schimb, comentarea ştirilor şi a emisiunilor TV încă poate fi un subiect de discuţie, în lipsa altora, dar şi un pretex pentru comunicare. Cu membrii familiei se comentează în mod special ştirile, talk-show-urile politice şi... emisiunile pentru copii (59% dintre respondenţi comentează în familie acest tip de emisiuni, ceea ce denotă faptul că există o comunicare reală între părinţi şi copii). Cu prietenii se comentează emisiunile sportive (un procent uriaş faţă de celelalte: 49%), însă motivul principal nu e greu de ghicit: se discută în special despre meciurile de fotbal, iar acestea nu pot fi văzute altundeva decît la televizor. Tot cu prietenii analizăm ce se întîmplă la ştiri, dar ne şi povestim filmul sau serialul pe care l-am văzut aseară (29%). Cu vecinii tot despre ştiri şi despre fotbal comunicăm în faţa blocului, iar cu colegii de serviciu stăm de vorbă despre aceleaşi emisiuni sportive, dar şi despre talk-show-uri politice (parcă şi aud replica care deschide un astfel de dialog: "Te-ai uitat aseară la Turcescu?"). Desenele animate sînt comentate în familie, dar nu cu vecinii sau cu colegii de serviciu (îmi imaginez o scenă nostimă, la coada de la butic: "Ai văzut ieri ce i-a făcut Tom lui Jerry?"). Iar emisiunile religioase pot naşte dispute tot în familie, dar nu între străini, semn că de spritualitate îţi vezi doar la tine acasă. Despre cultură doar 4% discută cu vecinii. Concluzia generală ar fi că televizorul este prezent în mod direct în viaţa noastră, dar şi indirect, în discuţiile de zi cu zi. Totuşi, majoritatea comentariilor şi analizelor se fac tot în preajma celor apropiaţi. Ce facem în timp ce ne uităm, de pildă, la un program de ştiri? Surprinzător, dar doar 35% dintre respondenţi stau ţepeni în faţa televizorului şi urmăresc ştirile. Cei mai mulţi mănîncă (30%), alţii gătesc (21%), fac curăţenie (19%) sau lucrează la calculator (12%). De aici putem înţelege că impactul imaginii nu e esenţial. Ştirile devin doar un fundal sonor în timp ce ne ocupăm timpul cu alte activităţi. Moda de "a lăsa televizorul să meargă" este prezentă aproape în fiecare casă. Astfel, ştirile TV sînt mai mult auzite, decît văzute. Răspunzînd unei întrebări referitoare la conţinutul de la televizor care deranjează, cei mai mulţi dintre respondenţi au indicat reclamele (23%), apoi violenţa şi agresiunea (12%) şi doar 5% au spus că nu mai suportă ştirile despre crime. Să înţelegem că telespectatorii români consideră marmotele Milka mai nocive decît pe presupusul criminal al Elodiei? Marmotele le devin antipatice prin faptul că apar prea des, în schimb criminalul le e simpatic prin faptul că nu a fost descoperit încă. Iată, în sfîrşit, un indiciu clar despre cît de mult poate deforma televizorul percepţia asupra realităţii. Studiul "Evaluarea nivelului de competenţă în mass-media" a fost dat publicităţii în iunie 2008 şi face parte din programul de Educaţie Media al Agenţiei de Monitorizare a Presei. Autori: Nicoleta Fotiade şi Mihai Popa.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.