"Analişti"

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Jurnalism de excepţie la CNN ul românesc jpeg

Săptămîna trecută scriam despre mania televiziunilor de a invita aceleaşi figuri pe post de analişti şi mă opream la un caz flagrant de impostură. În fine, trecînd peste cazul respectiv, întrebarea rămîne: De ce televiziunile ne oferă cu obstinaţie aceiaşi comentatori, oricît ar fi ei de urechişti, de penibili, de compromişi chiar? Într-unul dintre comentariile legate de articolul meu, pe care le-a postat pe Facebook, amicul Florin Iaru dădea un răspuns în care invoca mai multe motive: „O televiziune care rulează cam 50-100 de invitaţi pe zi are mari probleme în a găsi a doua, a treia zi altă cantitate rezonabilă şi proaspătă de comentatori. Asta ar însemna cam 500 de invitaţi săptămînal.“; „Sînt, de multe ori, ore imposibile, începînd de la 10 seara, şi sînt zile imposibile (vineri, sîmbătă, duminică) în care oamenii care dau bine pe ecran au şi un pic de viaţă personală.“; „Sînt multe emisiuni la care invitaţii anunţaţi cu o săptămînă înainte uită să vină sau se răzgîndesc în ultimul minut. În toate (absolut toate) televiziunile există soluţii de urgenţă, multe bazate pe prietenii sau amiciţii“.
 
În principiu, Florin Iaru are dreptate. E, într-adevăr, greu să găseşti specialişti noi şi, în plus, care să nu se blocheze în faţa camerelor de luat vederi. Să fie buni vorbitori, să se comporte natural şi să arate acceptabil („să dea bine pe sticlă“, cum spun cei din televiziuni). Şi să fie şi dispuşi să vină în studiourile tale. Pe scurt, e într-adevăr greu să faci televiziune de calitate.
 
Curiozitatea e că unii indivizi, la care sînt abonate posturile TV, nu par să fie specialişti în nimic, spun numai prostii, se comportă penibil şi nici măcar nu „dau bine pe sticlă“. Au, într-adevăr, calitatea că nu se blochează cînd sînt puse reflectoarele pe ei şi că sînt disponibili la orice oră din zi şi din noapte. Dar oare asta e de ajuns? Apoi, ce te faci cînd imaginea şi credibilitatea unor astfel de personaje sînt grav afectate? Te agăţi de ele cu disperare, cu riscul de a te scufunda şi tu împreună cu ele?
 
Oameni care au ceva de spus şi pe care nu-i cheamă nimeni în faţa camerelor de luat vederi sînt destui, numai că producătorii TV sînt comozi şi lucrează la minima rezistenţă. Sau – ca să le dăm şi lor o şansă – nu au timp să gîndească dincolo de clişee. Desigur, specialişti care nu au notorietate sînt şi mai mulţi, dar am înţeles că televiziunile aleargă după feţe cunoscute, şi la acestea mă refer. Într-o primă fază, emisiunea Generaţia cu cheia de gît a adus la rampă oameni valoroşi, care au ce povesti şi care, deşi se bucură de notorietate, nu sînt deloc băgaţi în seamă de televiziuni. De exemplu, dirijorul Tiberiu Soare, Zoltan Andras de la Sarmalele Reci sau actriţa Laura Vasiliu. Şi am aplaudat emisiunea moderată de Sanda Nicola pentru acest lucru. Deci iată că se poate şi că, dacă vrei să ieşi din cercul vicios al analiştilor de serviciu, găseşti oameni minunaţi şi care-ţi aduc şi un aer proaspăt în platouri. Dar să nu ne facem că nu ştim: televiziunile nu caută specialişti sau oameni valoroşi, ci personaje care să facă „spectacol“ la TV. Nu trebuie să spună lucruri cu miez, să ştie despre ce vorbesc, ci doar să pară că ştiu, să turuie vrute şi nevrute şi mai cu seamă să alimenteze show-ul. Oamenii de televiziune au în cap numai „show“-ul din „talk-show“. Nu contează cum e aşa-zisul spectacol. Invitatul poate să-şi dea poalele peste cap, poate să se facă de rîs, poate să sară la gîtul altor invitaţi. De fapt, este chiar preferabil să se întîmple toate acestea. Dacă unul dintre invitaţi ar face un gest nebunesc – de exemplu, să-şi dea în direct pantalonii jos şi să se dea huţa pe lustră –, oamenii de televiziune ar fi cei mai fericiţi.

În cazul „analiştilor“ pe care-i vedem tot timpul şi de care toată lumea s-a săturat, cred că nici măcar o astfel de scenă cu ei urcaţi pe lustră n-ar mai stîrni interesul cuiva. Dar, în fond, de ce n-ar încerca şi asta, că cine ştie?...

Puteţi urmări pe site-ul adevarul.ro ediţia de săptămîna aceasta a emisiunii Cultube, realizată de Cezar Paul-Bădescu.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.