Tot despre Carol I

Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În 1914, cînd a murit regele, Academia şi-a exprimat dorinţa de a vedea organizîndu-se un muzeu Carol I, alături de mausoleul de care era vorba în testamentul suveranului. Un muzeu consacrat acestei personalităţi şi epocii sale în istoria ţării. Pînă astăzi, nici una, nici alta din aceste intenţii nu s-a realizat. Mormîntul de la Argeş nu se va mai deschide şi, de fapt, continuitatea cu trecutul medieval al românilor pe care el o proclamă se poate înţelege simbolic. Muzeul rămîne o sarcină viitoare a Academiei, care, în sfîrşit, şi-a îndeplinit datoria de a-l primi ca membru de onoare pe Mihai I, cel care, din 1940 pînă în 1947, succedase înaintaşilor săi în patronajul asupra lucrărilor ei. Memoria lui Carol I a înviat, încetul cu încetul, în ultimii ani. În afară de reeditarea memoriilor sale pînă la încoronarea din 1881, au apărut o culegere de corespondenţă cu rudele germane (tatăl, care i-a fost sfetnic înţelept, fraţii şi atît de iubita soră), precum şi primul volum din jurnalul ţinut pînă la capăt, care cuprinde anii 1881-1887. Un splendid album de fotografii, în trei volume, ne-a arătat înfăţişarea Capitalei din timpul acelei lungi domnii. Acum, domnul inginer Nicolae Noica, din a cărui iniţiativă fusese alcătuită cartea la aniversarea unui secol de la expoziţia jubiliară din 1906, ne oferă încă un album şi sîntem încredinţaţi că vor urma şi altele. Acesta este intitulat Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare şi medalii comemorative. Dl Noica a fost ministru al Lucrărilor Publice, aşa că are, pentru marile construcţii care au marcat perioada primei modernizări, un interes deosebit. Îngrijitor al ediţiei este Stelian Ţurlea, care, şi el, cunoaşte bine epoca şi s-a străduit să-i stabilească locul cuvenit în atenţia publicului. Tiparul şi numeroasele ilustraţii, forma luxoasă a publicaţiei n-ar fi fost cu putinţă fără sprijinul guvernatorului Băncii Naţionale, vizibil prin prefaţa semnată Mugur Isărescu. Albumul începe cu actul oficial al proclamării Regatului (10/22 mai 1881, "în al şaisprezecelea an al domniei Noastre", după cum precizează Carol). Din seria lucrărilor care au asigurat o reţea de căi ferate, vedem pe rînd legea din 1879 pentru linia Buzău-Mărăşeşti şi actele solemne care, în 1890 şi 1895, au consemnat punerea pietrei fundamentale la podul de la Cernavodă şi inaugurarea sa. Urmează, în 1896, punerea pietrei de temelie a portului Constanţa, "care va duce peste mări numele românilor şi va înlesni, în toate vremurile, transportul bogăţiilor acestei ţări" (între iscăliturile regale de pe acest document este una neidentificată, a marelui duce Boris Vladimirovici). Pentru cel mai cunoscut edificiu public din acea epocă, Ateneul, avem numai medalia din 1889, anul cînd clădirea a fost încheiată. Cu acest prilej am aflat de ce monumentul are o formă circulară: arhitectul Albert Galleron şi experţii români care i-au aprobat planurile, Orăscu, Mincu, Socolescu şi Cerkez, au avut de înălţat Ateneul pe temeliile unui circ! Cu ei a colaborat şi inginerul-şef al Primăriei, Cucu-Starostescu, nume pe care-l poartă o străduţă pe lîngă Zambaccian, deşi nimeni nu mai ştie cine a fost. Galleron a lucrat în acelaşi timp la proiectul Băncii Naţionale, alături de alt arhitect francez, Cassien Bernard. Documentul reprodus aici păstrează data la care s-a început construcţia. Înzestrarea Capitalei şi a ţării cu monumente de esenţială importanţă e ilustrată mai departe de actele de fundare a palatelor de justiţie din Bucureşti (1890) şi Galaţi (1912), de acela al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (1897), de acela al Ministerului Agriculturii (1894) şi de acela al Camerei de Comerţ (1908). Primăria Municipiului Bucureşti se găseşte astăzi în clădirea care trebuia să fie a Ministerului Lucrărilor Publice, proiectată de Petre Antonescu şi inaugurată în 1910, fiindcă n-a fost niciodată realizat acel proiect al lui Mincu pentru Primărie, care o făcea să semene cu un palat gotic din Nüremberg. Numai o asemenea colecţie de imagini temeinic comentate poate să dea o idee despre marele efort constructiv care a imprimat un caracter de prestigiu centrului Capitalei. Seria continuă cu Institutul Geologic (1906), cu ceea ce, pe vremea lui Tzigara-Samurcaş, era Muzeul Naţional (1912-1939), trecut prin cele mai înjositoare ipostaze pînă a fost închinat Ţăranului Român, cu Universitatea, din care clădirea lui Orăscu, începută în 1857 şi întregită în 1869, a fost bombardată în 1944, cu Şcolile de Poduri şi Şosele şi de Arte şi Meserii, aliniate una după alta la ieşirea străzii Polizu în Calea Griviţei. N-am putut aminti aici decît o parte din şirul de edificii zidite în domnia lui Carol I şi sub supravegherea lui atentă. Chiar dacă unele şi-au schimbat între timp destinaţia, faptul că ele au rezistat trecerii unui veac care a răvăşit oraşul face cinste constructorilor lor.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Scurgerile de gaze din Marea Baltică: Rusia acuză direct Occidentul. Suedia evocă un act comis de un actor statal
Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîşkin, a susţinut vineri că deține „dovezi” despre implicarea unei „piste occidentale” în fisurarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică.
catina cojani 2 jpg
Cea mai mare plantație de cătină ecologică din Europa de Est se află într-o localitate din județul Gorj
Cea mai mare plantație de cătină ecologică din Europa de Est există în localitatea gorjeană Cojani, care aparține de orașul Târgu Cărbunești. Plantația se întinde pe o suprafață de 44 de hectare.
image png
Noi imagini spectaculoase cu luptele de la Azovstal: „Rușii aveau totul, noi nu aveam nimic” VIDEO
Război în Ucraina. Un soldat din batalionul Azov, eliberat recent de Rusia în urma schimbului de prizonieri, a postat pe Telegram un video cu secvențe din timpul luptelor care au avut loc la oțelăria Azovstal din Mariupol.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.