O expoziţie formidabilă

Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

N-am v─âzut nic─âieri anun┼úat─â, cum s-ar fi cuvenit, expozi┼úia de fotografii documentare care este deschis─â la Muzeul Na┼úional de Art─â Contemporan─â. Era duminic─â diminea┼úa ┼či nu era nimeni. Nici nu-mi ├«nchipui c─â, ├«n timpul sesiunilor parlamentare, s-ar ├«mbulzi acolo senatorii care ├«mpart CASA cu aceast─â institu┼úie de cultur─â. Pentru noi, cei care iubim Bucure┼čtii care au fost, este o extraordinar─â revela┼úie. ├Änainte de toate, ├«ns─â┼či ideea de a aduce sub ochii bucure┼čtenilor din 2009 spa┼úiile disp─ârute ├«n care era g─âzduit─â arta rom├óneasc─â ┼či str─âin─â este genial─â. Cele mai multe au fost suprimate dup─â r─âzboi, ultimele fiind Muzeul Simu " demolat ├«n 1962 ┼či Muzeul T─âtt─ârescu " ├«nchis de prin anii ÔÇÖ80. ├Än momentul de fa┼ú─â, Capitala nu mai are dec├«t 20% din spa┼úiile expozi┼úionale de care a beneficiat ├«n timpul "regimului burghezo-mo┼čieresc". Ceea ce s-a pierdut reprezenta o investi┼úie excep┼úional─â, at├«t prin vasta ├«ntindere ┼či prin stilul construc┼úiilor, totdeauna ├«n acord cu spiritul epocii, c├«t ┼či prin colec┼úiile pe care acele s─âli le ad─âposteau, vremelnic sau, cum credeau oamenii de atunci, pentru viitor. Operele de art─â adunate atunci spre folosul public s-au risipit, furat ori distrus, a┼ča c─â nici din con┼úinutul acestor s─âli n-am mo┼čtenit dec├«t r─âm─â┼či┼úe. ├Än cele mai vechi dintre aceste fotografii, care provin, toate, din colec┼úia dlui Mihai Oroveanu ┼či s├«nt de o calitate f─âr─â egal, apare expozi┼úia din Parcul Carol, organizat─â ├«n 1906 cu ocazia jubileului, cu Palatul Artelor, pe locul c─âruia se afl─â actualul Mausoleu, ┼či cu Pavilionul Regal, care se g─âsea unde e ast─âzi Muzeul Tehnic. Urmeaz─â, ├«n ordine cronologic─â, sala Arta, cu o fotografie din 1915 de la expozi┼úia pictorului Kimon Loghi, ┼či s─âlile de la subsolul Ateneului. Acolo era Pinacoteca Statului ┼či expunea Societatea "Tinerimea Artistic─â" (catalogul ilustrat din 1906 cuprinde numele expozan┼úilor, printre care Luchian, Petra┼čcu, Iser, Fritz Storck, G.D. Mirea, Eusta┼úiu Stoenescu, Jean Steriadi, N. Grant, N. Vermont, Artur Verona, Ary Murnu). Oscar Spaethe avea un bronz, statueta ecvestr─â a lui Carol I, "darul jubiliar al cavaleriei"! Chiar A.S.R. Principesa Maria expunea "diferite studii dup─â natur─â". Din 1913 s├«nt fotografii ale colec┼úiei Kalinderu, deschis─â atunci, la moartea donatorului, care fusese administratorul domeniilor Coroanei ┼či pre┼čedinte al Academiei (┼či de asta s-a ales praful, iar cl─âdirea n-a fost dec├«t par┼úial recuperat─â). Acela┼či gust al vremii, care acumula nediferen┼úiat m─ârturii ale artei vii ┼či copii sau falsuri, pe care-l vedem la autorul Portului b─ârbii la rom├óni, caracterizeaz─â ┼či entuziasmul lui Anastase Simu, a c─ârui colec┼úie va fi cunoscut─â numai din anii ÔÇÖ30, c├«nd oamenii au ├«nceput s─â urce treptele micului templu grec. ├Äntre timp ├«ns─â, tinerii de dup─â r─âzboi vizitau s─âlile construite de Duiliu Marcu la al treilea rond al ┼×oselei Kiseleff (1925) ┼či sala Ileana de la parterul blocului "C─âr┼úii Rom├óne┼čti" care, p├«n─â la bombardamentul din 1944, exista vizavi de Cercul Militar. Muzeul de Art─â Religioas─â, datorat ini┼úiativei lui N. Iorga, ocupa din 1932 palatul Kretzulescu de la intrarea ├«n Ci┼čmigiu (ast─âzi sediul UNESCO). O pre┼úioas─â fotografie, ├«n care am recunoscut una dintre icoane, arat─â obiectele de cult ├«ncredin┼úate grijii arheologului Virgil Dr─âghiceanu, devotat explorator al monumentelor istorice rom├óne┼čti. Noi s─âli s-au ad─âugat ├«n Pia┼úa Senatului, la cap─âtul dinspre D├«mbovi┼úa al C─âii Victoriei, ┼či la Ministerul Propagandei, adic─â ├«n spatele cl─âdirii ├«n care au fost Ministerul de Interne, sub Carol al II-lea, iar mai t├«rziu Comitetul Central. ┼×i ele au disp─ârut, Sala Dalles este de nerecunoscut, somptuosul Muzeu "Toma Stelian", dona┼úie postum─â a unui ministru liberal al Justi┼úiei, a ajuns sediul Uniunii Scriitorilor, de la care succesorii, o ambasad─â arab─â ┼či, dup─â o vreme, PSD-ul, au mo┼čtenit bustul lui Eminescu din curte. Acest muzeu, condus alt─âdat─â de G. Oprescu, este, poate, pierderea cea mai grav─â pentru spa┼úiul bucure┼čtean de expozi┼úii. Biblioteca de 15.000 de volume donat─â de Stelian odat─â cu casa se g─âse┼čte, cred, la Facultatea de Drept. S-a ├«mpr─â┼čtiat colec┼úia Dona, iar casa, aflat─â ├«n paragin─â, se vinde. Despre cum Statul, mereu, ┼či-a b─âtut joc de asemenea dona┼úii st─â dovad─â colec┼úia sculptorului Medrea. Dup─â cutremurul din 1977, s-a format Muzeul Colec┼úiilor din ce se lua cu japca ├«n c├«teva zile: Sl─âtineanu, Zambaccian, Oprescu etc. Dna Medrea, alarmat─â, i-a telefonat lui Geo Bogza ca s─â-i cear─â ajutor. Ce a r─âspuns Maestrul? "Leag─â poarta cu lan┼ú ┼či nu mai r─âspunde la telefon!" A┼ča a sc─âpat colec┼úia, p├«n─â c├«nd, de cur├«nd, imobilul fiind restituit, colec┼úia a fost luat─â sub custodia Senatului (!?). S─â mai amintesc de documentele de la fostul Muzeu "Dr. Gh. Marinescu", care a┼čteapt─â acum s─â se ├«ndure Arhivele Na┼úionale s─â le ia, dup─â ce casa a fost ├«nstr─âinat─â?

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.