Legătura directă între Caragiale, orgasm şi breaking news

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

În literatura română există cel puţin două exemple notorii despre ce înseamnă citirea unui ziar. Există, la Caragiale, ziarul citit – în noaptea furtunoasă – de Nae Ipingescu şi Jupîn Dumitrache, după cum există ziarul citit, în Moromeţii lui Preda, de frecventatorii Poienii lui Iocan. În ambele cazuri e mai mult decît o simplă citire – ziarele sînt comentate, sensurile răzbat prin gura personajelor hilar sau haotic, cinic sau încărcate de suspiciuni. Textul se confundă cu metatextul situaţiei, nu ştirea influenţează omul, ci omul dă contur ştirii şi – una peste alta – între ce scrie la gazetă şi ce discută „cititorii“ e o distanţă ca de la cer la pămînt. Ziarele nu-s citite, ci sînt interpretate; ochiul lectorului (şi mai ales mintea sa) găseşte acolo ce vrea el să vadă, şi nu ce a scris distantul şi veşnic necunoscutul autor.

Pe un asemenea teren, fie-mi permis să spun că era practic imposibil ca în România să avem o televiziune „normală“ – cu atît mai mult cu cît definiţia normalităţii s-a pierdut pe drum. De-a lungul anilor, am avut ocazia (probabil ca şi dvs.) să văd programe de televiziune prin mai multe ţări – mă refer aici îndeosebi la canalele de ştiri. În Statele Unite e cel mai clar: jumătate de program este televiziune, jumătate este reclame – vezi, bunăoară, excelenta GPS a lui Fareed Zakaria de pe CNN (care fu suspendată pentru un plagiat al lui FZ! –, dar sper să revină). Cu siguranţă afli cîte ceva, dar numai cu preţul de a înghiţi pauze comerciale duium. Americanii au inventat noţiunea de breaking news, dar o folosesc cu măsură – ea şi doar ea poate să dea peste cap programarea reclamelor. În Franţa, talk-show-rile sînt dueluri á la Dumas, cărora le lipseşte doar spada, iar ştirile sînt comentate mereu cu o ironie subînţeleasă – mesajul de subtext ar fi „am mai văzut noi de-astea“. Francezii abhoră ideea de breaking news şi o folosesc cu parcimonie. În Canada, sau în Elveţia, sau în ţările europene nordice, te poţi plictisi lejer cu televizorul aprins pe ştiri, pentru că în cea mai mare parte a anului ai senzaţia că nu se întîmplă nimic. Abia aici b.n.-ul funcţionează: trebuie să cadă Turnurile gemene sau trebuie ca Anders Breivik să vîneze oameni pe o insulă pentru ca liniaritatea programului să fie spartă într-adevăr. Cam prin asta aş defini eu „normalitatea“.

Ei bine, probabil că nu există în toată lumea televiziune mai îmbibată de breaking news-uri decît la noi. O zi fără patru-cinci b.n.-uri se cheamă că a trecut degeaba. Întreruperea spectaculoasă de program, care ar trebui să fie orgasmul în materie de televiziune, la noi este un permanent preludiu, în care – de cele mai multe ori – nu se finalizează nimic: pentru că trei sferturi din ştirile care au produs b.n. nici nu mai sînt urmărite pînă la capăt. La noi aproape orice poate fi breaking news: dacă un fotbalist îşi rupe o mînă; dacă un tramvai loveşte un camion ce transporta folii de plastic; dacă un cineva zice că lui i se pare că vine toamna etc. Deşi avem profesionişti excelenţi în TV – cei mai mulţi dintre ei nu apar pe sticlă –, nici măcar ei nu mai pot controla această inflaţie, pentru că lansarea unui b.n. se face doar în logica licitaţiilor: tot ce contează este cine oferă primul suma mai mare. Oamenii din televiziuni stau cu ochii unii pe alţii, primesc în mare cam aceleaşi informaţii şi competiţia se rezumă la cine intuieşte mai repede potenţialul de b.n. al unei ştiri. Şi, din acest motiv, se supralicitează constant.

Efectul benefic al afacerii este că, privind la TV, ai impresia că în România mereu se întîmplă cîte ceva, că nu vei ajunge în veci să te plictiseşti (ceea ce poate e adevărat, sau poate nu). Efectul pervers, însă – pentru că există şi el –, e acela că, prin abuz de breaking news, cam toate ştirile sînt nivelate. Ori sînt toate banale, ori sînt toate spectaculoase. Drogul a creat dependenţă – deci aşteptăm numai spectaculozităţi. Între Helmuth Duckadam operat de urgenţă la Constanţa şi un autocar cu români deraiat cu victime prin Franţa nu mai este decît o diferenţă de dacă şi cîţi oameni au murit – în rest, pe ecran, ele sparg programul identic. În plus, remarcaţi că această abundenţă de b.n.-uri are şi un subtext uşor morbid – de regulă, cum se ştie, b.n.-urile aduc veşti proaste. Exact aerul fatalist din Poiana lui Iocan: indiferent ce spune ziarul, ştii de la bun început că nu va fi bine.

Dar cel mai vizionar a fost, încă odată, Caragiale. La un moment dat, citind ziarul, Nae Ipingescu spune „Stai să vezi: acum vine un ce şi mai tare“ (aceasta e chiar definiţia breaking news-ului!); la care Jupîn Dumitrache (care sîntem noi toţi), după ce se dumireşte (cică!) despre ce-i vorba, spune adînc: „Dă-i înainte, că-mi place“.

Deci, vor mai fi.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011. 

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.