Dle Pleşu, rog măriţi-mi leafa!

Publicat în Dilema Veche nr. 445 din 23-29 august 2012
Dle Pleşu, rog măriţi mi leafa! jpeg

După cum probabil se ştie, noi, cei de la Dilema veche, sîntem plătiţi foarte bine. Eu, de exemplu, cu banii pe primele şase luni ale lui 2012 mi-am cumpărat un submarin galben – şi intenţionez ca din banii pe următoarele şase luni să-mi cumpăr un hotel pe nume California. Dar cred că sînt îndrituit la mai mult – drept care, dle Pleşu, în calitatea dvs. de director, rog luaţi în considerare o mărire a lefii mele. Iată de ce.

Am fost printre primii, poate chiar primul care am scris în această revistă despre Lady Gaga şi despre ce înseamnă ea în pop-cultura de azi (martoră mi-e colecţia, prin iulie anul trecut). Ba mai mult: am şi făcut-o personaj într-o carte (cea amintită mai jos, la finele acestui text). Chiar nu glumesc dacă voi spune că mie îmi place Lady Gaga: vocea ei e notabilă, pop-ul ei nu-i rău deloc, iar star system-ul din spatele ei mi se pare de proporţii istorice – măcar prin faptul că bate tot ce-au realizat în branşă Madonna şi Michael Jackson la un loc. Din acest motiv, n-am rămas indiferent cînd am aflat că Lady vine şi la Bucureşti. Din păcate, n-am putut să ajung la întîlnire: taman eram într-o partidă prelungită de pescuit prin Deltă (am dat ceva detalii săptămîna trecută), şi doar nu era să las peştii Dunării cu rîma-n bot. Oricum, nu cred că din cauza absenţei mele blonda ar fi leşinat – precum am auzit – pe scenă; desigur, dacă va fi cazul îi voi explica faptul că atunci cînd ai un submarin galben nu-ţi prea mai place asfaltul încins din Piaţa Constituţiei.

Am auzit deasemenea că au fost ceva critici legate de faptul că un minister de-al nostru ar fi dat 350.000 de euro pentru sprijinirea acestui concert. Iarăşi nu glumesc dacă voi spune că nu mi se pare deloc rău. În lumea de azi, promovarea costă; mi se pare important dacă această Lady a adus 15.000 de turişti la Bucureşti şi mai ştiu (şi ştiţi şi dvs., dle Pleşu) că nu miniştrii, de fapt, iau astfel de decizii, ci directorii şi experţii care în fapt gestionează ministerele.

Problema e alta: o amintesc pe Lady Gaga doar pentru a medita puţin asupra inegalităţii din lumea de azi. Într-o parte e prea mult, în altă parte e prea puţin. Ştiu că o nivelare, din acest punct de vedere, e imposibilă; mai ştiu că bună parte din tiraniile secolului trecut de aici s-au tras: din ambiţia de a lua de la cel care are pentru a da (cică!) celui ce-ar vrea să aibă şi el. Ştiu, dar nu mă pot împiedica să vă povestesc următoarea întîmplare. Într-o pauză de la pescuială, acum vreo săptămînă, numai ce-am tras eu submarinul pe dreapta, pe un mal al lacului Murighiol, pe undeva prin Tulcea şi, ce să vezi, se întîmplau să fie pe-acolo ruinele unei cetăţi. Cetatea se numeşte Halmyris (aşa i-au spus grecii antichităţii) şi vreme de vreo mie de ani prin acele locuri au locuit, pe rînd, ba greci, ba daci, iar mai apoi a fost fort pentru legiuni romane şi port la un golf al Dunării care între timp şi-a schimbat cursul. Pe scurt, cetatea a fost locuită pînă după anul 600 d.Ch., iar zidurile ei pot fi văzute şi azi, pe o cornişă de piatră aflată între Murighiol şi satul (parcă) Dunavăţ, învecinat. Cînd am ajuns noi la cetate (eram trei bipezi, plus vreo doi cîini, dar care nu veniseră cu noi), era o zi obişnuită din săptămînă, cu cer senin şi cu vînt foşnind prin trestii. Din loc în loc, în jurul cetăţii se află mici panouri, în engleză, cu diverse explicaţii arheologico-istorice; ba chiar un panou mai mare e pus şi la şoseaua judeţeană, în preajma cetăţii, atît cît să te anunţe că acolo-i ceva de vizitat. Dar în perimetru nu era nici un ghid – sau măcar un ghiduş mai mic, care să ne spună una şi-alta. Totuşi, logica mă-ndeamnă să cred că pe undeva pe-aproape vreun paznic trebuie să fi fost – altfel nu văd ce-ar fi căutat pe-acolo nişte cîini, la vreo 1500 de ani de cînd cetatea n-a mai produs resturi menajere.

Ei bine, şi din acest motiv nu m-am putut abţine să nu fac următorul calcul: se aude că Lady Gaga ar fi luat un milion de euro din România. Bravo ei. Totuşi, aceşti bani... dac-ar fi să plătim cu 500 de euro pe lună un ghid la un monument turistic greco-daco-roman... ar ajunge fix pentru vreo 2000 de luni... adică lejer pentru 166 de ani, dacă digitalul calculator de pe telefon nu mă minte.

Desigur, cineva s-ar putea întreba ce-are de-a face un concert al unui star mondial (în carne şi oase & ciuf blond) cu salariul unui ghid (inexistent). Admit că nu e nici o legătură. Iar dvs., dle Pleşu, v-aţi putea întreba ce-au de-a face Lady Gaga şi ghidul fantomă cu mărirea mea de salariu. Ei bine, aici doream să vă aduc: de acum în 166 de ani Lady Gaga va fi o biată amintire, pe cînd cetatea Halmyris va fi tot acolo. Iar lîngă ea se va înălţa, mîndru şi luminos, hotelul meu din banii obţinuţi de la dvs.!

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

The Oppidum propune cel mai mare buncăr pentru miliardari din lume FOTO Oppidum/Mega
Buncărele miliardarilor: cum încearcă elitele lumii să fenteze apocalipsa VIDEO
Cei mai bogați oameni din lume se izolează din ce în ce mai mult de pericolul schimbărilor climatice, al pandemiilor globale și al epuizării resurselor", scrie Douglas Mark Rushkoff, teoretician media.
Cataracta Shutterstock 3 png
Cataracta, boala ochilor opaci. Laserul, tehnica performantă de operație a afecțiunii oculare
Peste 70% dintre vârstnici pot dezvolta cataractă, însă o statistică arată că boala apare și la tineri. Vestea bună este că cea mai modernă tehnică de operație a cataractei este laserul.
gaz pixabay com jpg
Invenția unui român care promite reducerea la jumătate a facturii de gaz
Invenția inginerului Dumitru Matei poate reduce facturile la gaz cu până la 70%. Rezultatele de până acum indică economii la consumul de gaze de la 40% până la 67%.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.