Cum au ajuns românii să sperie Londra - înainte de a o vedea

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Ceea ce-i fascinant în povestea imperiilor e că nici măcar ele nu-s scutite de un sîmbure de drăgălaşă stupiditate – care, inutil să v-o spun, dă sare şi piper Istoriei ca atare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Imperiul Britanic şi Rusia erau prinse într-un acerb „Mare Joc“ geopolitic prin Asia – din Afganistan şi pînă în India. S-au jucat ce s-au jucat pînă ce şi-au dat seama că ameninţarea era în altă parte: în Germania renăscută, ce se profila ca mare putere în Europa.

Acum, să trecem la cele prezente. Nu-i nici un pericol ca, în viitorul apropiat, Marea Britanie şi România & Bulgaria să se afle pe baricade diferite, nici în Europa şi nici în Asia. Aplombul pe care parlamentari britanici – plus presa aferentă – l-au pus în a vorbi despre un pericol româno-bulgar la adresa Marii Britanii e o mostră de crasă ignoranţă. El denotă cît de bine (a se citi prost) cunosc unii britoni realităţile din Estul UE (deşi Londra a trimis de regulă aici ambasadori excelenţi – pe cei de la Bucureşti în bună parte i-am cunoscut). De la un imperiu, chiar şi fost, ai anumite pretenţii. De la Marea Britanie, cu memoria sa imperială vie şi cu istoria sa imperială sofisticată, mă aşteptam la mai mult.

Este de înţeles temerea oricărui guvern că un val de emigranţi i-ar da peste cap balanţa serviciilor şi protecţia socială. Orice politică se joacă în primul rînd acasă. Înainte de a da explicaţii la Bruxelles, premierul britanic David Cameron dă explicaţii la Londra. Cameron a promis să reducă (pînă în 2015) la sub 100.000 pe an numărul imigranţilor veniţi din afara Europei. Dar românii şi bulgarii, de la orice capăt al poveştii i-ai privi, nu-s nici emigranţi şi nici imigranţi – ci (doar) cetăţeni europeni care, asemenea britanicilor, sînt deopotrivă îndreptăţiţi să uzeze de directiva liberei circulaţii a oamenilor şi a bunurilor – cea care stă la baza Uniunii Europene şi care i-a dat acesteia valoare în timpurile bune. Marea Britanie doreşte să profite pe mai departe de libera circulaţie a bunurilor, dar vrea să menţină restricţii în libera circulaţie a oamenilor. Oricine îşi poate spune că este un calcul politic la mijloc – dar, totodată, oricine îşi poate spune că e şi o anumită ipocrizie în această pretenţie.

Indiferent cu ce ameninţări i-ar cota presa tabloidă pe români şi pe bulgari (iar britanicii, se ştie, stau biiiiine la tabloide, inclusiv la capitolul topless regal), presa serioasă (vezi unul dintre editorialele din Financial Times, 2-3 februarie a.c., p. 6) arată clar că această presupusă ameninţare este mai curînd o znoavă din seria celor cu drobul de sare.

Românii care, teoretic, ar putea merge spre Anglia n-ar face-o (în imensa lor majoritate) pentru a căuta ajutor social – ci locuri de muncă. Acum un deceniu, aceeaşi a fost povestea polonezilor – şi ei păreau o mare ameninţare pentru Occident; doar că, azi, acei polonezi contribuie din plin la PIB-ul ţărilor care i-au primit, iar polonezele care nasc prin ţările de adopţie – inclusiv Anglia – contribuie binişor la (oricum ofilita) rată de naşteri a lumii occidentale. La fel este şi cazul românilor care au ajuns în ţări latine, din Italia pînă în Spania. Nu s-au dus acolo pensionari care să-şi pună dantura pe banii statelor respective, ci mai ales tineri care au pus osul la treabă. Temerea unor britanici că la ei ar putea fi altfel e uşor stupidă – un stat cu aşa trecut imperial ar fi dator cu ceva mai multă înţelepciune. Iar dacă se tem – şi nu au curajul s-o spună – că brusc ar creşte numărul cerşetorilor din Trafalgar Square, atunci poate ar fi cazul ca britanicii să afle că cerşetorii nu prea au nevoie de directive europene; unde au ajuns, au făcut-o de regulă înaintea muncitorilor. În plus, nu pot să le dau britanicilor decît o veste proastă: dacă ar vrea să ajungă sub soarele palid al Albionului, cerşetorii tot ar pătrunde, chiar dacă la graniţele britanice s-ar aşeza unul lîngă altul David Cameron, prinţul Harry şi divizia lui aeropurtată din Afganistan, Harry Potter, Sherlock Holmes, Jack Spintecătorul şi James Bond (plus toate Bond-girls aferente, umăr la umăr, of course). Dar britanicii, pentru că sînt în mare simpatici şi au dat lumii Beatles-ii, merită şi o veste bună: la drept vorbind, nu sînt foarte multe semne că românii (fie ei oameni decenţi sau infractori parşivi) ar da soarele ţărilor mediteraneene pentru ceaţa lăptoasă a Londrei şi nici graiurile latine pentru limba lor în care scrii y şi citeşti uai.

Drept care aş putea pune pariu că Britania nu va fi invadată de româno-bulgari; şi, astfel, se va putea bucura pe mai departe de a-i găzdui cum se cuvine pe oameni cu mai puţine legende defavorabile, desigur – Roman Abramovici sau Boris Berejovski y compris.

Adrian Cioroianu este decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti. Printre cele mai recente cărţi publicate: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.