Zile naționale

Lucian BOIA
19 mai 2010
Zile naționale jpeg

Zilele însemnate cu roşu în calendar sînt fie sărbători religioase, fie naţionale. Semnificativă apropiere. Naţiunea defineşte o religie, cu fondul de credinţă şi cu ritualurile specifice. Poate cea mai puternică şi mai activă dintre religiile secularizate ale epocii moderne. Ca orice religie, îşi are Panteonul ei şi datele memorabile, aşezate într-un sistem de reactualizări periodice, menit să ţină vie flacăra credinţei şi comuniunea credincioşilor.

După cum naşterea lui Christos şi învierea sa sînt cele două date fondatoare ale religiei creştine, retrăite, prin Biserică, an după an, tot aşa naţiunea îşi legitimează funcţia istorică prin punerea în evidenţă a evenimentelor care, real sau simbolic, stau la originea ei. Fiecare naţiune are cîteva semne distinctive care îi rezumă şi îi pun în relief individualitatea: drapelul, imnul naţional, sărbătoarea naţională şi, aparent mai prozaic, dar la fel de simbolic, moneda naţională (recenta abandonare a ultimului dintre ele în Europa Occidentală ilustrează, dincolo de motivaţiile economice, declinul ideologiilor naţionale în spaţiul de civilizaţie care le-a propulsat în istorie).

Soluţia întocmirii calendarului naţional pare la prima vedere simplă: se extrag datele cruciale, iar cea mai importantă şi mai încărcată de sens dintre ele devine sărbătoare naţională. În fapt, însă, nimeni nu ştie cu adevărat (chiar dacă toţi ne prefacem că ştim) ce este mai important sau mai puţin important într-o istorie. Istoria reală nu se schimbă, dar imaginea ei, multiplele ei imagini se mişcă fără încetare în faţa ochilor noştri, fiindcă, în realitate, noi ne mişcăm... Istoria nu ne spune ce să alegem din ea, alegem cum ne pricepem şi, din cînd în cînd, ne răzgîndim şi alegem din nou.

Statele Unite s-au proclamat la 4 iulie 1776; iată o dată greu de contestat. Dar Franţa nu s-a inventat la 14 iulie 1789 cînd a fost luată Bastilia, iar calitatea în sine a evenimentului poate fi discutată; aşa au decis însă francezii, şi astăzi, luarea Bastiliei, în sens simbolic, a căpătat o importanţă şi o nobleţe mai mare decît faptul istoric real.

Iar noi de unde pornim? Poate din ziua cînd legiunile lui Traian au intrat în Sarmizegetusa? Sau mai dinainte - din păcate nu cunoaştem data - din ziua cînd s-a urcat Burebista pe tron? Tot aşa am putea actualiza momentul intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia...

De remarcat însă că deşi naţiunile îşi revendică origini cît mai vechi, sărbătorile naţionale se inspiră de regulă din evenimente mai apropiate în timp. Nici italienii nu fac referire la fondarea Romei, ci, mult mai modest, la referendumul din 2 iulie 1946 prin care s-a decis republica, şi nici grecii la ceea ce le putea oferi - şi le oferă multe - istoria lor antică, oprindu-se la mai recenta declanşare a luptei pentru independenţă: 25 martie 1821. Germanii au optat pentru data de 3 octombrie, aniversarea reunificării din 1990... Ne-am lămurit aşadar: aniversările acestea sînt mai curînd politice decît propriu-zis istorice, ele pun în evidenţă evenimente în care generaţiile actuale se regăsesc cu uşurinţă. Mărindu-le, adesea, importanţa efectivă, absolutizîndu-le. Dar aceasta este condiţia oricărui simbol. Nu are rost să-i cerem să fie riguros cîntărit ştiinţific; totul este să reprezinte ceva fundamental pentru contemporaneitate.

Dacă toată lumea politizează, şi românii au politizat, şi cît se poate de explicit. După 1866 data privilegiată a devenit 10 mai, ziua cînd Carol I a intrat în Bucureşti şi a depus jurămîntul ca domnitor al ţării. Tot 10 mai este şi data independenţei din 1877. Suprapunerea în calendar a celor două momente a dat ceva bătaie de cap. Încă din aprilie 1877 România se afla în stare de război cu Turcia; armata se mobiliza, trupele ruseşti aliate străbăteau teritoriul ţării, turcii bombardau oraşele de pe Dunăre... Independenţa însă întîrzia. Ea trebuia proclamată la 10 mai, pentru a coincide cu data venirii principelui Carol, cimentîndu-se astfel legăturile simbolice ale dinastiei cu ţara. Aşa că "s-a tras de timp", în ciuda presiunii evenimentelor. În sfîrşit, la 9 mai, corpurile legiuitoare au votat moţiunea independenţei, promulgată solemn de Carol la 10 mai. Osteneală inutilă, pare-se. Românii ştiu astăzi, bine învăţaţi de şcoala comunistă, că independenţa s-a proclamat la 9 mai; nu în ziua venirii lui Carol, ci într-o zi care corespunde cu înfrîngerea Germaniei de Armata Roşie în al doilea război mondial (9 mai 1945; Occidentalii au reţinut ca dată a capitulării 8 mai 1945). Pînă la instaurarea comunismului, sărbătoarea naţională a României avea să rămînă 10 mai, cu dubla ei semnificaţie.

Jocul acesta cu datele poate să pară stupid unui raţionalist. Potrivirile, fortuite sau mai degrabă aranjate, dau însă o greutate sporită faptelor, le conferă un sens transcendent, o marcă pe care istoria însăşi ar fi decis parcă să o imprime. Prusia s-a înălţat la rangul de regat la 18 ianuarie 1701. Tot la 18 ianuarie, în 1871, s-a proclamat la Versailles, în Sala Oglinzilor, într-o Franţă înfrîntă, Imperiul German. Franţa şi-a luat revanşa la sfîrşitul primului război mondial: conferinţa de pace de la Paris şi-a deschis lucrările la 18 ianuarie 1919! 2 decembrie este o dată napoleoniană: 2 decembrie 1804, încoronarea lui Napoleon ca împărat; 2 decembrie 1805 (şi Napoleon a tras o zi-două de timp), victoria de la Austerlitz; 2 decembrie 1851, lovitura de stat a lui Ludovic-Napoleon Bonaparte; 2 decembrie 1852, încoronarea lui sub numele de Napoleon al III-lea... Iată cum se încarcă istoria cu semnificaţii adînci!

Revenind la România, odată monarhia abolită de comunişti, 10 mai s-a transformat din zi sacră în zi rău famată. A rămas 9 mai, cu dubla sa semnificaţie (1877 şi 1945), dar nu ca zi naţională; ea servea însă de minune, în ambele ipostaze, punerii în evidenţă a frăţiei de arme româno-ruse, mai întîi la Plevna, apoi în al doilea război mondial, după 23 august 1944, fireşte. Ziua naţională a devenit 23 august, data înlăturării regimului Antonescu şi întoarcerii armelor împotriva Germaniei. Interpretarea acestui moment s-a dovedit una dintre cele mai încurcate probleme istorico-politice româneşti. Ce s-a întîmplat de fapt atunci? Se pare că s-a întîmplat aproape orice, în funcţie de unghiul din care sînt privite lucrurile. Într-o primă fază, faza frăţiei româno-sovietice, "actul de la 23 august" (i se spunea aşa, mai puţin angajant), era definit drept "ziua eliberării României de către glorioasa armată sovietică, ziua doborîrii dictaturii fasciste antonesciene de către forţele patriotice conduse de partid..." (citat din Gheorghe Gheorghiu-Dej). Meritul, aşadar, revenea în primul şi în primul rînd sovieticilor, apoi "partidului", şi deloc altora. Citim în manualul de istorie al lui Roller: "În noaptea de 23 august o formaţiune de luptă patriotică care - conform planului de acţiune întocmit de partidul comunist - se afla în palatul regal, procedează la arestarea Antoneştilor...". Nostimă treabă: acolo, în palatul regal îşi petreceau îndeobşte nopţile formaţiunile comuniste de luptă?

Apoi, pe măsură ce partidul comunist român şi România comunistă s-au detaşat de Moscova, a scăzut, în acelaşi ritm, şi rolul Moscovei la 23 august 1944. "Insurecţia armată antifascistă", cum s-a numit un timp, apoi, în somptuoasa formulare finală, "revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă" se datora, fireşte, comuniştilor, dar alături de ei, sub conducerea lor, creşteau rîndurile românilor patrioţi, din cele mai diverse categorii. Chiar şi partidele burgheze şi regele (se zicea de obicei "Palatul", nu regele), au sfîrşit prin a se alătura, din motive egoiste, se înţelege. A fost o revoluţie cu adevărat naţională. Partidul - "centru vital al naţiunii", cum se autodefinea prin anii '80 - îşi legitima astfel poziţia de exponent suprem al destinului istoric românesc.

După prăbuşirea comunismului, răspunderea pentru "actul" de la 23 august, socotit acum, mai aproape de adevăr, ca o lovitură de stat, a fost transferată regelui Mihai şi partidelor istorice. Din această nouă perspectivă el apare unora nu ca instaurare a comunismului în România, ci ca reinstaurare a democraţiei! Alţii însă, dimpotrivă, îi reproşează regelui că ar fi netezit drumul comunismului; Antonescu, trimis la moarte de comunişti, a ajuns să fie susţinut astăzi de foşti comunişti, care-l acuză pe rege că l-ar fi sacrificat. Regele devine unealtă a comuniştilor, iar comuniştii nu mai sînt comunişti. Complicat, nu? Aşa este România, complicată...

Oricum, 23 august, dată compromisă sau în cel mai bun caz echivocă, nu mai putea să rămînă sărbătoare naţională. Ideologii neamului trebuiau să găsească altceva. A fost şi tentaţia alegerii uneia dintre zilele revoluţionare din decembrie 1989 (Timişoara, Bucureşti). Pînă la urmă, cum se ştie, a avut cîştig de cauză 1 decembrie: adunarea de la Alba Iulia din 1918, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România. Nu este o dată cam prea "naţională" şi cu un anume ascuţiş antimaghiar? Unei asemenea insinuări i s-ar putea răspunde că momentul ales nu priveşte exclusiv o anume provincie, ci reprezintă ultima verigă a întreitei uniri din 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania, actul final al întocmirii României Mari. Dar de ce sfîrşitul şi nu începutul? S-ar fi putut reţine 24 ianuarie, unirea Principatelor: atunci a apărut în istorie România. Discuţie, fireşte, pur teoretică. Nu există un aparat de precizie care să indice, cu obiectivitate, data cea mai demnă de respect din istoria unui popor.

Constatăm doar, într-un interval puţin mai larg de un secol, succesiunea a trei zile naţionale şi chiar, cu referire la acelaşi eveniment, schimbări majore de sens. Este ilustrarea instabilităţii româneşti, a drumului nostru şerpuit; şi imnul naţional s-a tot schimbat, de la "Trăiască Regele!", la "Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor cu poporul sovietic eliberator"... şi aşa mai departe; despre denumirile străzilor, ce să mai spunem... Cînd românii, timp de o sută de ani, vor reuşi să-şi păstreze aceeaşi sărbătoare naţională, acelaşi imn şi nume de străzi neschimbate, atunci cu adevărat va intra şi România pe un drum mai sigur al istoriei.

(apărut în Dilema, nr. 341, 20 - 26 aug. 1999)

vitamina c jpg
3 ingrediente miraculoase pentru sănătatea și frumusețea pielii. Și nu numai...
Hrănirea și hidratarea corectă a pielii sînt gesturi esențiale pentru ca aceasta să aibă mereu un aspect sănătos și strălucitor.
protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.