Vaticanul ┼či evreii

26 martie 2013
Vaticanul ┼či evreii jpeg

Ap─ârut in Dilema veche, nr.261, 18 Feb 2009

"Cine amenin┼ú─â un evreu ├«l amenin┼ú─â pe Christos" - spunea Sf├«ntul Bernard, care era totu┼či un tip de sf├«nt ofensiv, aproape militar. ├Än Decameronul lui Boccaccio parabola celor trei inele sugereaz─â egala valabilitate a religiilor abrahamice. Un Pico della Mirandola, al─âturi de al┼úi renascenti┼čti, a studiat Cabbala nu at├«t cu g├«ndul convertirii evreilor, c├«t mai ales din dorin┼úa de a re├«nvia o ├«n┼úelepciune universal─â, peren─â. ├Än Evul Mediu, Spania nu a fost poate "secolul de aur" al ├«nt├«lnirii ├«ntre religiile monoteiste, dar a fost totu┼či un mediu al schimburilor intelectuale, al traducerilor ┼či al circula┼úiei textelor. S-ar mai putea cita o sumedenie de fenomene punctuale de convivialitate ├«ntre cre┼čtinism ┼či iudaism.

Totu┼či, ├«n spa┼úiul larg al societ─â┼úii ┼či ├«n timpul lung al istoriei, teologia cre┼čtin─â a sus┼úinut "teoria substitu┼úiei": cre┼čtin─âtatea este noul, adev─âratul Israel, misiunea celui "vechi" fiind ├«ncheiat─â. Pentru europeni ┼či pentru teologii lor oficiali, iudaismul nu era o "necredin┼ú─â", ci o "credin┼ú─â dep─â┼čit─â", la care se ad─âuga calificarea de "popor deicid". Evreii au fost singurii necre┼čtini admi┼či pe p─âm├«ntul Europei cre┼čtine, dar au fost mereu "str─âinii", utili, ├«ng─âdui┼úi ┼či persecuta┼úi ca str─âini. Mut├«nd accentul de pe religie pe cet─â┼úenie, modernitatea a schimbat statutul evreilor ├«n societate: ei au putut ├«ncepe s─â participe la via┼úa public─â, iar cultul le-a fost recunoscut oficial, al─âturi de celelalte culte. Totu┼či, din punct de vedere teologic, lucrurile nu s-au schimbat prea mult p├«n─â la mijlocul secolului trecut. Oroarea Holocaustului ┼či a regimurilor fasciste totalitare a fost cea care a zguduit Biserica catolic─â ┼či a determinat-o s─â ├«┼či reg├«ndeasc─â rela┼úia cu iudaismul. Deja ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö30, Papa Pius al XI-lea amintea: "din punct de vedere spiritual, s├«ntem to┼úi semi┼úi". Dup─â r─âzboi ┼či mai ales de la Conciliul Vatican II ├«ncoace, Biserica catolic─â ┼či-a rafinat mereu concep┼úia referitoare la rela┼úia spiritual─â ├«ntre cele dou─â religii, a ├«nmul┼úit gesturile de fraternitate, dialogurile metodice cu reprezentan┼úii iudaismului.

Raporturile dintre iudaism ┼či cre┼čtinismul apusean (catolic ┼či protestant) nu mai stau ast─âzi sub semnul tensiunii inamicale. S├«nt un domeniu bine organizat, bine frecventat de ambele p─âr┼úi, fertil. ├Äns─â trauma Holocaustului - al─âturi de memoria istoriei lungi - face ca acest domeniu s─â r─âm├«n─â extrem de sensibil, s─â p─âstreze - u┼čor de redeschis - vechile r─âni. E un domeniu unde fiecare fapt punctual cap─ât─â importan┼ú─â simbolic─â, fiind interpretat dup─â logici care, dac─â nu mai s├«nt antagonice, au totu┼či perspective distincte. ├Än orizontul noii cordialit─â┼úi, logica victimei, de parte evreiasc─â, ┼či logica identit─â┼úii proprii, de parte cre┼čtin─â, continu─â s─â se confrunte. Dar dialogul, chiar dac─â accidentat, r─âm├«ne deschis ┼či partenerii ajung astfel s─â sporeasc─â o interoga┼úie comun─â, s─â m─âreasc─â partea "celuilalt" inclus─â ├«n propria perspectiv─â. Incidentul cel mai recent - cu rezonan┼ú─â public─â ┼či mediatic─â - a fost st├«rnit de decizia Papei Benedict al XVI-lea de a ridica excomunicarea privitoare la patru episcopi integri┼čti, pronun┼úat─â de Vatican ├«n 1988. Printre ei se num─âr─â Monseniorul Richard Williamson, cunoscut pentru nega┼úionismul s─âu ├«n ce prive┼čte Holocaustul, pozi┼úie pe care ┼či-a reafirmat-o recent la televiziunea suedez─â, sus┼úin├«nd inexisten┼úa camerelor de gazare. Voci evreie┼čti, cre┼čtine ┼či laice au condamnat pozi┼úia episcopului britanic ┼či au pus implicit ├«n chestiune decizia Papei. Cancelarul Angela Merkel (sus┼úin─âtoare a unei nete laicit─â┼úi europene) i-a solicitat germanului Benedict al XVI-lea o pozi┼úie clar─â fa┼ú─â de incident. Dup─â o prim─â atitudine mai vag─â, Vaticanul a cerut episcopului Williamson s─â-┼či renege public cuvintele privitoare la Holocaust.

Superiorul general al comunit─â┼úii integriste "Fraternitatea Sf├«ntului Pius al X-lea", Monseniorul Bernard Fellay, a declarat c─â actul episcopului nega┼úionist e str─âin de concep┼úiile comunit─â┼úii pe care o conduce, a cerut iertare Papei ┼či "tuturor oamenilor de bun─âvoin┼ú─â, pentru consecin┼úele dramatice ale acestui act" ┼či i-a interzis Monseniorului Williamson, p├«n─â la un nou ordin, "orice luare de pozi┼úie public─â ├«n chestiuni politice ┼či istorice". Conferin┼úe episcopale na┼úionale au condamnat ┼či ele atitudinea episcopului, ├«ndemn├«ndu-l "s─â dob├«ndeasc─â o atitudine pozitiv─â fa┼ú─â de evrei".

Blam├«nd nega┼úionismul episcopului Williamson, Papa s-a ar─âtat totu┼či indignat de virulen┼úa criticilor din mediul german la adresa deciziei sale de a-i reprimi ├«n Biserica catolic─â pe episcopii integri┼čti. Ea ar tr─âda reactivarea unor sentimente anticatolice, mereu latente ├«n Germania.
Asemenea predecesorului ┼či prietenului s─âu Ioan-Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea are de articulat logica fraternit─â┼úii fa┼ú─â de iudaism ┼či logica unei Biserici catolice care vrea s─â r─âm├«n─â fidel─â misiunii ei, s─â recapete putere ┼či unitate, s─â ├«┼či m─âreasc─â vizibilitatea public─â ┼či influen┼úa social─â. Or, mediul integrist e caracterizat prin angajament religios puternic, prin mul┼úimea voca┼úiilor preo┼úe┼čti, prin ini┼úiative personale. Vaticanul a ├«ncercat mereu reintegrarea integri┼čtilor ├«n Biseric─â, sper├«nd ca vigoarea lor s─â participe, cu ajust─ârile necesare, la binele eclezial comun.

├Än cuv├«ntul cu care ┼či-a inaugurat pontificatul, Benedict al XVI-lea s-a adresat "fra┼úilor evrei" de care cre┼čtinii "s├«nt lega┼úi printr-un mare patrimoniu spiritual ce-┼či are r─âd─âcina ├«n f─âg─âduin┼úele irevocabile ale lui Dumnezeu". El reafirma astfel o convingere teologic─â - formulat─â solemn ├«n declara┼úia conciliar─â Nostra Aetate (1965) - care a c├«┼čtigat putere ├«n modernitate, dar care e de surs─â paulin─â: tradi┼úia ebraic─â ├«┼či continu─â destinul salvator, neinvalidat─â de apari┼úia cre┼čtinismului. Pe de alt─â parte, Papa a st├«rnit protestul responsabililor evrei atunci c├«nd a dat o mai larg─â posibilitate de celebrare vechii liturghii catolice, unde evreii s├«nt califica┼úi drept "popor deicid" - no┼úiune pe care Vatican II o ├«ndep─ârtase din liturghie ┼či din doctrin─â. Ioan-Paul al II-lea, un Pap─â al fraternit─â┼úii religioase, nu a putut evita, nici el, confruntarea celor dou─â logici. El a f─âcut gesturi-reper ├«n privin┼úa iudaismului - vizita ├«n 1986 la sinagoga din Roma, cererea de iertare pentru persecutarea evreilor ┼či pentru Inchizi┼úie, c─âl─âtoria din 2000 ├«n ┼óara Sf├«nt─â -, al─âturi de acte care au st├«rnit reticen┼úe de partea evreiasc─â. Canonizarea Edithei Stein a fost perceput─â ca o ├«ncercare de prozelitism. Reflec┼úia Vaticanului privitoare la Holocaust (1998) a dezam─âgit prin faptul c─â, spre deosebire de Declara┼úia expiscopilor francezi, textul pontifical nu men┼úiona influen┼úa anti-iudaismului ├«n formarea antisemitismului, ci condamna Holocaustul exclusiv ca act al regimurilor totalitare.

Magisteriul catolic are a┼čadar de acoperit dubla sarcin─â de a p─âstra ├«nsufle┼úit imensul depozit al tradi┼úiei ┼či de a trata critic temele exclusiviste pe care istoria unui cre┼čtinism istoric triumf─âtor l-a depus acolo. Teologii catolici ┼či protestan┼úi au renun┼úat de mult la ceea ce istoricul Jules Isaac a numit "├«nv─â┼ú─âtura dispre┼úului" privitoare la evrei. Au ├«nlocuit-o cu o "├«nv─â┼ú─âtur─â a fraternit─â┼úii" care continu─â s─â ├«┼či elaboreze preciz─âri doctrinare.

Cercet─ârile istorico-critice ale textelor biblice, studiile ├«ntreprinse de teologi ┼či de speciali┼čti ├«n ┼čtiin┼úele omului privitoare la ├«nceputurile cre┼čtinismului au contribuit ┼či ele la a spori, ├«n publicul larg, con┼čtiin┼úa leg─âturii dintre cele dou─â tradi┼úii. Se admite ast─âzi ca de la sine ├«n┼úeles c─â primii cre┼čtini ┼či-au tr─âit credin┼úa ca membri ai tradi┼úiei ebraice, c─â din punct de vedere istoric separarea celor dou─â comunit─â┼úi a fost determinat─â de presiunea roman─â asupra Israelului, ├«n fa┼úa c─âreia ele au reac┼úionat diferit. Israelul s-a ad─âpostit ├«n propria specificitate; cre┼čtinismul a sf├«r┼čit prin a compune din punct de vedere istoric cu Imperiul.

Spiritual vorbind, dialogul actual ├«ntre iudaism ┼či cre┼čtinism are accidente ┼či hopuri, dar ┼či rezultate spectaculoase ├«n raport cu scurta lui istorie. Imaginea fiec─ârei tradi┼úii se limpeze┼čte ├«n ochii celuilalt, se cur─â┼ú─â de exclusivisme ┼či dispre┼ú. Din perspectiv─â ebraic─â, Iisus e socotit ast─âzi un mare profet ┼či vizionar, chiar dac─â logica ebraic─â nu admite ├«ntruparea divinului ├«n istorie, ci doar la cap─âtul ei. ├Äns─â acest cap─ât poate fi g├«ndit astfel ├«nc├«t logicile celor dou─â tradi┼úii - r─âm├«n├«nd distincte - s─â convearg─â: nu spre o dogm─â comun─â, ci spre acel punct atemporal ├«n care istoria se articuleaz─â cu Ierusalimul ceresc.

Chestiunea cu adev─ârat nevralgic─â pentru ├«nt├«lnirea celor dou─â tradi┼úii const─â ├«n tendin┼úa (pe care unii din reprezentan┼úii lor o iau drept o datorie) de a-┼či obiectiva f─âr─â rest misiunea. Iudaismul are de evitat riscul de a-┼či g├«ndi unicitatea ca pe o superioritate. Cre┼čtinismul are de evitat riscul de a g├«ndi Adev─ârul ├«ntrupat ├«ntr-un sens strict istoric, de unde ar decurge preten┼úii de universalitate orizontal─â. Chiar ├«nt├«lnirea ├«ntre iudaism ┼či cre┼čtinism, chiar dificult─â┼úile ei teologice ├«ndeamn─â fiecare tradi┼úie s─â se priveasc─â pe sine ┼či s─â o priveasc─â pe cealalt─â din punctul de vedere al Autorului lor comun.

Foto: L Muntean

man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.