Ultimele opinii despre teatru

15 ianuarie 2014
Ultimele opinii despre teatru jpeg

● Dragan Klaić, Resetting the Stage. Public Theatre Between the Market and Democracy, Intellect Ltd, 2012

Pentru lumea artelor spectacolului din Europa Centrală și de Est, Dragan Klaić este un nume-pilon. Dacă ar exista un calendar cu cele mai importante evenimente și figuri pentru profesionalizarea în administrare culturală în fostele țări comuniste, atunci inițialele sale s-ar regăsi invariabil printre: primele întîlniri cu artiști și directori de instituții care au introdus și au impus terminologia proprie managementului și politicilor culturale – domenii tinere în sine, însă cu un decalaj intelectual de cîteva decenii între est și vest –, primele studii privind sistemele teatrale din fostul bloc sovietic, primele cursuri de administrare culturală, cele mai proeminente programe academice pentru formarea specialiștilor în guvernare culturală ș.a.m.d. Iar grupul celor care au reușit performanțe similare – profesionale, academice și ca vizibilitate internațională – rămîne relativ restrîns: Milena Dragivecic Šešic (Serbia), Péter Inkei (Ungaria), Corina Șuteu (România).

Apariția în 2012 a ultimei cărți semnate de Dragan Klaić a reprezentat un eveniment, cu atît mai mult cu cît publicarea a succedat dispariția sa în vara anului 2011, iar mediul profesional anticipa proiectul editorial de cîțiva ani. Volumul Resetting the Stage. Public Theatre Between the Market and Democracy (Repoziționarea scenei. Teatrul public între piață și democrație), lansat de Editura Intellect, abordează probleme care planau de mult deasupra modelului instituțional european in cultură, cu subvenții publice generoase, infrastructură dedicată unor instituții create într-un context care în 60 de ani s-a diluat, o concurență comercială și nonprofit ignorată de politicile culturale ș.a.m.d. Într-un fel, vorbește despre elefantul din cameră pe care toți îl văd, dar nu știu cum să îl arate cu degetul.

Cartea vine pe fondul tăierilor bugetare din cultură începînd cu 2008 și a mirajului perpetuat al piețelor libere din America, unde artele par să se descurce și singure, fără ajutorul statului, pe deasupra dovedindu-se și profitabile. Dragan Klaić caută răspunsul la două întrebări esențiale: 1) Ce anume particularizează teatrul public și arta publică, în general, față de teatrul comercial și forme de entertainment generatoare de profit, pentru a-și justifica subvenția? și 2) Care sînt argumentele care pot susține și motiva în continuare guvernele din Europa să se implice în cultură, în pofida oricăror turbulențe economice și viziuni neo-liberale? Fără aceste nuanțări, teatrul subvenționat poate continua să imite teatrul comercial ca repertoriu și ca stil de publicitate în goana după box-office – tendință care a luat oricum amploare în ultimele două decenii, iar nevoia de finanțare guvernamentală poate deveni din ce în ce mai puțin evidentă. În loc să se intervină asupra practicilor „anacronice”, cum ar fi subvenționarea bazată pe tradiție și prestigiu, se poate risca degradarea politicii culturale per se și dispariția teatrului public, care, în definitiv, sînt eminamente produse europene.

Dragan Klaić tratează artele spectacolului extensiv, de la teatru dramatic la operă, balet sau dans contemporan, articulînd constant particularitățile fiecărui gen. Pe lîngă problemele mult disputate în trecut precum modelul „unic” al teatrului de repertoriu (și Miruna Runcan îl numește la fel în România) cu programare de tip „bufet suedez”, sau companiile independente neasumate de autoritățile publice, ori accesul neloial și exclusivist al instituțiilor publice la finanțările publice ș.a.m.d., cartea atinge și provocări de dată mai recentă în mediul profesional. Componenta de comunicare și IT este intens accentuată, insistîndu-se pe specializările distincte și costisitoare pentru care mecanismele actuale nu sînt adaptate, intrînd într-o logică a Efectului Baumol (productivitate puțin flexibilă – nu poti micșora numărul muzicienilor dintr-o orghestră, spre exemplu – în contrast cu o creștere permanentă a costurilor). Dezvoltarea publicului (audience development) este și ea abordată în varii circumstanțe, funcția compensatorie sau de dezvoltare a festivalurilor, scheme de cross-marketing, strategii urbane și de angajare a timpului liber, supraestimarea leadershipului în teatru sau regîndirea modului de desemnare a managerilor în instituții publice prin crearea unor boarduri autonome ale organizațiilor de artele spectacolului sînt numai cîteva dintre fațetele asupra cărora Dragan Klaić se oprește în încercarea de a acoperi cît mai mult din sistemul teatral european, așa cum funcționează astăzi.

Într-un articol din 1995, Oliver Bennett afirma deja că bază teoretică a politicilor culturale s-a prăbușit, lăsînd organizațiile care depind de subvențiile publice extrem de vulnerabile și nepregătite intelectual să facă față evaluărilor draconice pe considerente strict economice introduse în anii ’90. Dragan Klaić, într-o oarecare măsură, întrevede o soluție în Resetting the Stage. Pentru el, miza și resursele argumentative pentru repoziționarea artei publice în Europa constau în valorile democrației participative și ale unei societăți reflexive, angajate civic. Sarcina amplă de a regîndi resorturile politicii culturale europene nu se poate atinge, în opinia sa, decît ieșind din cadrul restrîns al profesioniștilor în cultură – artiști, administratori, funcționari publici, tehnicieni ș.a.m.d., prin implicarea mult mai vastă a sectorului educațional, a zonei politice și de business, într-o abordare de tipul bottom-up (de jos în sus). Și recunoaște și el că nu va fi simplu!

Cartea, pe de altă parte, are și cîteva minusuri. În primul rînd, pentru cine i-a urmărit publicațiiile lui Dragan Klaić, multe dintre problemele subliniate și soluțiile propuse în Resetting the Stage sînt reluări ale unor idei prezentate în trecut. De aceea, poate deveni nemulțumitoare reluarea unor studii din 1995, fără, însă, a se finaliza într-un anumit mod raționamentul și evoluția preconizată atunci. Apoi, efortul de a scrie un volum dedicat teatrului european în general, căutîndu-i o unitate prin atîtea particularități de practici și arhitecturi, poate fi un plan prea ambițios. Multe dintre afirmații nu se aplică la Europa Centrală și de Est, cu un parcurs aparte după al Doilea Război Mondial și nici nu sînt cumva marcate generalizările. Asta poate conduce la neînțelegeri sau chiar la consolări și deresponsabilizări pentru situații mult agravate în fostele state comuniste și tratate în termeni vestici. Dar reversul medaliei este că panoplia de exemple este încîntătoare și te așază pe o hartă teatrală la care cu siguranță nu ai avut acces decît parțial. Iar asta e fabulos! Un al treilea aspect pe care l-aș remarca este caracterul profund personal al cărții. Dincolo de faptul că se bazează extensiv pe experiențele profesionale ale autorului, validate de însuși profilul său, Resetting the Stage se înscrie în șirul cărților de specialitate – mărturii prolifice în spațiul central și est-european după 1990. Într-un fel, era firesc. În alt fel, nu e de mirare că britanicii, cu vestita lor rigoare academică, au rezerve privind statutul și reputația autorului în mediul intelectual european (Michael Coveney, 2011). Fascinantă, indubitabil curajoasă și impresionantă prin capacitatea vizionară a lui Dragan Klaić, Resetting the Stage, fără să își propună neapărat, poate avea și vocația de a fi ultima carte cu opinii despre teatru, management și politici culturale. Publicarea volumului pare că punctează perfect momentul și nevoia de fi urmat de analize mai științifice, mai ales că partea aceasta de Europă este încă virgină în surse obiective, iar șansele să se descopere lucruri interesante sînt de-a dreptul stridente. Mai mult, așa cum și Dragan Klaić remarcă, multe dintre noile tendințe și soluții sînt netestate, neconfirmate, riscînd să genereze un joc retoric păgubos.

Punînd în balanță noutatea și caracterul de moștenire profesională pe care Resetting the Stage le are, mă avînt să spun că o traducere în limba română ar fi o extraordinară resursă, mai ales că literatura de specialitate disponibilă la noi este frugală, iar Dragan Klaić, cu excepția materialelor online, în engleză, este inaccesibil. Poate, în felul acesta, vor începe să apară și studii adaptate specificului local. Mie îmi este clar că ar fi cazul să facem și noi acest salt.

Ioana Tamaș este doctor în teatru, titlu obținut în 2013 cu o lucrare despre politicile culturale în teatrul din spațiul central și est-european; cofondatoare a asociației MetruCub – resurse pentru cultură (www.m3culture.ro) și antreprenor cultural.

Surse:
Oliver Bennett, „Cultural Policy in the United Kingdom: Collapsing Rationales and the End of a Tradition” în The European Jurnal of Cultural Policy, Vol. I, No. 2, Harwood Academic Publishers, 1995, p. 199-216

Michael Coveney, „Dragan Klaic obituary. Theatre scholar and cultural commentator” în The Guardian, 27 September 2011, disponibil online pe theguardian.com/stage/2011/sep/27/dragan-klaic-obituary

Dragan Klaić, Reform or Transition. The Future of Repertory Theatre in Central and Eastern Europe, Open Society Institute New York, Amsterdam, 1997

Dragan Klaić „Time to think of a reform. Repertory companies dominate but more theater models are needed” în Grotowski, Kantor – and what’s next? – Perspectives of Polish Theatre in an enlarged Europe, Documentation of the Symposium, Theatre Festival SPIELART, Munich, 2003, disponibil online pe archiv2005.spielart.org/downloads/symposium_dokul.pdf

Dragan Klaić, „National Theatre in the Time of the Withering of the National State” în Katarina Ćirić-Petrović (ed.), National Theatres and Nationalist Theatres, 12th International Symposium of Theatre Critics and Scholars, Novi Sad, Sterijino pozorje, 2007

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.