The Migrumpies sau fenomenul „fake news” 

Adriana CIOBANU
5 mai 2017
The Migrumpies sau fenomenul „fake news”  jpeg

Nu știu de ce, dar întotdeauna am simțit că nu se cade să privești un film cu certificat de naștere european,  ronțăind  popcorn și sorbind zgomotos dintr-o cola. Poate și pentru că experiența intelectuală nu are toți parametrii relaxării, iar orizontul de așteptare presupune o molfăială a ideilor, mai degrabă decît o scufundare eliberatoare în propria zonă de confort. Așa că, la The Migrumpies, m-am lipit de scaun cuminte, așteptînd o expunere vizuală revelatorie sau o apucare fermă de umeri și o zguduire zdravănă.

Ce-am primit în schimb? Un permis de liber amuzament încă de la primele secvențe, cînd chipul unuia dintre figuranți mi-a amintit de Toni Erdmann. N-o să mă puteți învinui prea tare pentru cele cîteva minute care au urmat și în care nu știu ce s-a întîmplat în film, pentru că deja reintrasem în joaca de-a măștile, unde îl ascultam pe Toni cîntînd (acompaniind-o pe fiica lui dezlănțuită) la un pian care aducea propria notă de gravă ironie situației. Asta după ce trecusem preț de cîteva clipe pe la petrecerea de la ziua de naștere  a lui Ines (un fel de Teibale și demonul ei în variantă ecranizată) pentru ca, în final, să ajung părtașa unei îmbrățișări absurde, pe care aș putea cu ușurință s-o integrez imaginativ într-una dintre piesele lui Eugen Ionescu. Sau ale lui Vișniec.

Știu ce o să spuneți, lipsă de concentrare. Previzibil și adevărat. Însă aduc în apărarea mea dovada reîntoarcerii rapide în prezentul austriac al filmului, odată cu apariția personajului colectiv pe care se așază vertebrele producției cinematografice. O echipă de televiziune, în căutarea unui documentar interesant despre viața imigranților dintr-o renumită suburbie (fictivă) a Vienei, despre felul în care s-au integrat și adaptat în societatea austriacă. Altfel spus, în căutarea audienței. Lucru deloc reprobabil, dacă demersul ar fi respectat rigorile și normele pe care asumarea profundă a profesiei le impune. Sau, dacă vreți, ilustrarea în cheie amuzantă a atît de actualului fenomen fake news.

Dacă stau bine și mă gîndesc, între Toni Erdmann și The Migrumpies există elemente comune. Doar că The Migrumpies preferă drumul mai ușor și rapid către fondul de umor al privitorului, construindu-și discursul, cu o ironie nu foarte aspră, dar articulată, pe o serie de clișee care ating și complexitățile relației părinte-copil. Și aici avem un dezechilibru al generațiilor, și aici se caută o rețetă pentru a da greutate timpului, doar că această căutare poartă hainele furate ale unor identități sociale fals asumate.

Așadar, am spus-o! The Migrumpies este un film al clișeelor specifice actualei societăți de consum, pe care le ridiculizează într-o manieră cinică de multe ori, oscilînd între a sublinia cu asprime sau doar a se apropia cu umor de fiecare dintre acestea. Mi-e greu să mă abțin de la a spune, pe scurt, povestea filmului. Dar sînt unul dintre oamenii care preferă să vadă o producție cinematografică fără să aibă indiciile descifrării acesteia, din cronici sau trailere, așa că nu pot să fiu tocmai eu cea care strică bucuria descoperirii graduale a intrigii sau a decojirii, foaie cu foaie, a structurii personajelor. Și chiar merită! Scenariștii (un austriac cu origini iraniene și cei doi actori principali) știu bine rețeta construirii personajelor, trăsăturile fizice sînt atent alese, iar definirea din perspectivă morală concentrează semnificații majore ale tipologiilor umane. Toate, într-o notă de umor care oscilează între clișeu și imprevizibil.

Dacă aș cita un personaj secundar de la sfîrșit, atunci aș spune că e un film despre doi idioți, unul care fumează și altul care are pantalonii prea strîmți. Ar fi însă nedrept față de întreaga încercare a echipei de producție de a construi o experiență cinematografică în care societatea este pusă la colț și arătată cu degetul. Uneori chiar din interiorul ei. În definitiv, este un film despre familii, despre prietenie, despre carieră. Despre cel mai rău lucru care ți se poate întîmpla pe lumea asta, după pierderea cuiva drag și o boală necruțătoare- relația cu băncile. Despre suflete care aleg înfățișări nepotrivite, despre oportunism, despre un spirit comunitar care funcționează cel mai bine în situații limită, despre compromisuri și minciună. Despre jurnalismul superficial, fără dileme existențiale sau profesionale. Despre o fărîmă de moralitate pe care oricine ar trebui să o aibă și la care, la un moment dat, ar putea recurge pentru a salva lumea.

Am simțit finalul filmului ca pe unul care ar fi putut fi lesne ilustrat cu imnul Statelor Unite. Nu pot să nu mărturisesc că, dacă l-aș mai vedea o dată, sigur mi-ar veni să ronțăi niște popcorn.

Adriana Ciobanu este jurnalist TVR.

Die Migrantigen / Înfurigranții (Austria, 2017) este programat la București, pe 11 mai, la ora 18:30, la Cinema Elvire Popesco.

Cea de a XXI-a ediție a Festivalului Filmului European se desfășoară în București (4 – 11 mai), Iași (12 – 14 mai), Tîrgu Mureș (19 -21 mai), Gura Humorului (19 – 21 mai) și Timișoara (26 – 28 mai). Programul complet: http://ffe.ro/2017//2017/programfilme/.

Detalii suplimentare despre film: http://ffe.ro/2017/programfilme/infurigrantii/

man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.