Stilistica plagiatului

9 iulie 2012
„Cu bule“ jpeg

Cazul de plagiat făcut public în ultima vreme, cu textele puse la dispoziţia cititorilor pe site-ul ziarului Gândul, ne permite să confruntăm sistematic textul-sursă (Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, All Beck, 1999) cu textul-ţintă (Victor Ponta, Curtea penală internaţională, teză de doctorat, 2003) şi să evaluăm tehnicile şi strategiile preluării masive de fraze şi paragrafe. Trebuie spus de la început că, în cazul dat, o măsură educativă sau reparatorie – obligaţia de a reface paginile scrise, punând între ghilimele secvenţele preluate, cu indicarea exactă a sursei –, ar produce un efect catastrofal: zecile de ghilimele nu ar transforma textul într-o lucrare ştiinţifică, ci într-o ciudăţenie, într-o succesiune de lungi citate preluate dintr-o singură sursă, întinse pe pagini în şir, cuprinzând mai multe paragrafe identice, juxtapuse fără comentariu, fără evaluare şi punere în ramă. Fiind vorba de o cât se poate de evidentă copiere, dovedită irevocabil de cantitatea de text succesiv identic (ba chiar şi de preluarea structurării capitolelor), se pune cel mult întrebarea ce anume diferă de la un text la celălalt şi cum se pot interpreta minimele deosebiri. 

Uneori, elevii sau studenţii încearcă să copieze creator, acoperindu-şi urmele: segmentarea frazei, reducerea drastică a adjectivelor, înlocuirea prin sinonime sunt procedee care pot transforma un text până la a-l face greu de recunoscut. Nu pare să fie vorba de aşa ceva în cazul nostru, pentru că paragrafe întregi sunt lăsate ca atare, absolut identice, în succesiunea lor şi cu începutul (care atrage de obicei atenţia) foarte vizibil. Uşoarele modificări par a fi doar rezultatul unei revizii stilistice (imperfecte, mai ales în privinţa punctuaţiei). Aceasta s-ar fi putut petrece chiar în momentul redactării textului (într-o copiere „manuală”, cu cartea în faţă) sau ulterior (în cazul unei preluări mecanice, cu copy and paste). Ipoteza unei preluări manuale ar explica unele mici diferenţe prin dificultatea de a copia absolut exact un text; filologia se ocupă de multă vreme de stabilirea filiaţiilor textuale prin identificarea greşelilor tipice sau a modificărilor introduse de copist sub influenţa particularităţilor sale lingvistice. 

În treacăt fie zis, nici textul-sursă nu respectă rigorile scrisului ştiinţific, stilul său fiind mai curând jurnalistic: conţine foarte multe informaţii fără a preciza de unde sunt preluate şi doar câteva citate – puse între ghilimele, e drept, dar fără indicarea exactă a sursei. Din loc în loc, textul ţintă încearcă să devină mai solemn-juridic, prin substituţii lexicale: prepoziţia pentru e înlocuită cu în vederea, în anexă cu în cadrul anexei, de cu de către, cum cauzal cu pentru că, evident cu în mod evident, pronumele ea cu aceasta. Exprimarea datelor e amplificată prin termenul generic: în 1928 devine în anul 1928, din 1949 – din anul 1949, la 1 septembrie – la data de 1 septembrie, la 16 noiembrie – la data de 16 noiembrie. Cele câteva substituţii sinonimice par să vizeze tot accentuarea stilului oficial şi reducerea colocvialităţii: a căpăta e înlocuit cu a dobândi, să se facă cu să se realizeze, hotărârile erau luate devine hotărârile erau adoptate, au trebuit 32 de zile – au fost necesare 32 de zile. Uneori, se schimbă şi timpurile verbului, prezentul fiind înlocuit cu trecutul, iar trecutul – cu un viitor narativ. „Oficializarea” stilului poate produce construcţii greoaie, cu greşeli de punctuaţie: de exemplu, secvenţa să declare că devine să declare faptul, că. De altfel, revizia e imperfectă, păstrându-se destule greşeli ale originalului: e preluat supărătorul şi parazitar („prin care sunt sancţionate faptele ilicite cele mai grave apreciate ca şi crime internaţionale”); în ciuda reducerii (binevenite) a posesivului săi, pleonastic în context, e păstrată o greşeală de ortografie: „acceptarea de către un stat de a remite pe proprii săi cetăţeni”. În procesul copierii se mai adaugă câteva elemente de legătură între fraze şi paragrafe: conectori – astfel, prin urmare – şi inserţii metalingvistice: aşa cum menţionam mai sus, aşa cum vom nota în continuare. 

Pentru a înţelege mai bine operaţia de „transformare” (care elimină ipoteza/scuza că pasajul ar fi fost destinat punerii între ghilimele, dispărute în mod misterios), am notat în paranteze, în pasajul de mai jos, toate modificările: „Pe parcursul timpurilor [timpului], [se adaugă: aşa cum vom vedea] două mari probleme – evident [în mod evident], conexe – au condiţionat [vor condiţiona] evoluţia şi acceptarea justiţiei penale internaţionale: pe de o parte, necesitatea de a defini cu exactitate crimele internaţionale ce urmau a fi supuse jurisdicţiei Curţii, iar pe de altă parte, o corectă delimitare a prerogativelor statelor în această materie, de prerogativele pe care urma să le capete [dobândească] jurisdicţia penală internaţională. Ambele probleme au pricinuit [vor pricinui], desigur, vii dezbateri, exprimându-se puncte de vedere dintre cele mai contradictorii. Era necesar [Va fi necesar] să se stabilească, deci, cu exactitate, în mod preliminar, ce anume [anume dispare] fapte urmau să fie [vor fi] judecate de către un eventual tribunal internaţional, multă vreme această discuţie fiind subordonată distincţiei între infracţiunile «politice» şi infracţiunile de drept comun”.

Un alt citat poate ilustra raportul dintre minimele modificări (se adaugă 6 virgule) şi maxima fidelitate lirică: „Chiar dacă acest statut îşi are limitele sale, el fiind supus oricând unor serioase critici, totuşi un vis[,] de peste un secol[,] al justiţiei internaţionale[,] de creare a unei instanţe penale internaţionale permanente[,] devenea realitate: se înfiinţa în sfârşit la Roma[,] în pragul dintre milenii[,] o instanţă penală permanentă – Curtea Penală Internaţională”. După pagini de preluare, autorul textului-copie simte în sfârşit nevoia să se distanţeze de subiectivitatea textului-sursă, punând între ghilimele (desigur, fără indicarea sursei) interogaţia lirică din final: „Ora astrală a justiţiei universale. A bătut oare?”.

Poate cineva să creadă sincer că adăugarea unor virgule, câteva substituţii sinonimice şi câteva schimbări ale timpului verbelor ar face din aceste pagini o rescriere originală, şi nu un exemplu de plagiat? Chiar dacă practica copiatului, îndelung exersată în şcoală, ar duce la asemenea confuzii, rămâne valabil un principiu: atunci când cineva îşi asumă prin scris apartenenţa la o comunitate ştiinţifică, nu-i este îngăduit să ignore legile acesteia.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007), 101 cuvinte argotice (Editura Humanitas, colecţia "Viaţa cuvintelor", 2010).

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.