Sosul de ciocolată şi vopseaua roşie

1 iulie 2013
Sosul de ciocolată şi vopseaua roşie jpeg

În 1960, Hitchcock adapta, cu o fidelitate aproape exemplară, romanul unui anume Henry Bloch, publicat cu un an în urmă şi elogios recenzat de The New York Times. Legenda spune chiar că maestrul Hitch ar fi cumpărat sute de exemplare ale cărţii, în încercarea de a o face inaccesibilă celor mai mulţi cititori şi de a păstra, astfel, secretul poveştii. O dată filmul terminat, nu a organizat nici o proiecţie de presă, obligîndu-i pe exploatanţi să interzică accesul în sala de cinema după începerea filmului. Turnat în alb/negru şi-n mare viteză, cu aceeaşi echipă cu care lucra şi la seria TV "Alfred Hitchcock prezintă", făcînd apel la colaboratorii săi-fetiş (Bernard Herrmann - muzica, Saul Bass - genericul), Psycho - căci despre el este vorba - e cel mai mare succes de box-office din cariera lui Hitchcock. Paradoxal, critica vremii îl pune la zid, fără a folosi însă acel argument-şablon care-i uşurează munca atunci cînd are în faţă un remake ("nici nu se compară cu originalul"!). Iar asta pentru că, pur şi simplu, "originalul Psycho" (romanul omonim al lui Bloch) îşi va cîştiga renumele abia ulterior (şi graţie) versiunii sale cinematografice, care, la rîndul ei, îşi va căpăta faima de "capodoperă a genului horror" ceva mai tîrziu. Fără a minimaliza reuşita lui Hitchcock, trebuie spus că scenaristul Joseph Stefano a contribuit doar la scrierea dialogurilor, luîndu-şi insesizabile libertăţi de la roman: de pildă, a suprimat dialogurile dintre Norman Bates şi mama sa, modificîndu-i celui dintîi aspectul fizic - în carte, Norman e incomparabil mai gras şi mai bătrîn decît Anthony Perkins. Atît. Motelul, proprietarul lui, mama împăiată, musca pe care, în final, Norman o cruţă, ideea genială de a o omorî pe protagonistă în prima jumătate a filmului - toate acestea existau deja în carte. Ba chiar şi celebra crimă de sub duş, "chiar dacă nimeni altcineva n-ar fi putut s-o filmeze aşa cum a făcut-o Hitchcock ". (cf. Bloch) 

Ar fi interesant de imaginat ce s-ar fi ales de film dacă romanul inspirator "apuca" să devină popular. (Probabil că Hitchcock nu l-ar mai fi făcut...) Pentru că, se ştie: cultul originalului este o meteahnă incurabilă a criticii de film. Pentru ea, cu cît un film copiază mai fidel originalul (fie el carte, piesă de teatru, serial de televiziune sau - culme a îndrăznelii, taxată corespunzător - un film), cu atît mai inutilă e întreprinderea respectivă. Cu cît un film îşi ia libertăţi faţă de materialul original, cu atît este mai atacabil de cei care stau la pîndă cu foarfecele comparaţiei. Iar dacă originalul e decretat o capodoperă, cu atît mai blasfemiatoare e tentativa de a-l reproduce. E cazul lui Psycho '98, remake color după Psycho '60, cu Anne Heche, Vince Vaughn şi vopsea roşie în rolurile deţinute în original de Janet Leigh, Anthony Perkins şi sosul de ciocolată. Ambiţionîndu-se să copieze la fotogramă "originalul hitchcockian" - caz de fidelitate unică în istoria cinematografului - , regizorul american Gus Van Sant nu a făcut decît să ridice mingi la fileu celor care nu au înţeles că versiunea sa era un remake de regie, şi nu de scenariu. Van Sant a respectat întocmai grila de turnaj a lui Hitchcock (durata filmărilor, ordinea lor etc.), a folosit aceleaşi "story-board"-uri (desene pregătitoare) şi platouri de filmare, găsind chiar un echivalent amuzant al antologicei treceri prin cadru a lui Hitchcock: acolo unde acesta era văzut din spate, apare însuşi Van Sant, cu faţa, conversînd cu un bărbat văzut din spate şi a cărui siluetă îl evocă pe Hitchcock! Mai mult: a interzis, ca şi Hitchcock, orice proiecţie de presă. Ar fi putut supralicita, acordînd aceleaşi interviuri aceloraşi reviste, dîndu-le aceleaşi răspunsuri ca şi Hitchcock... E limpede, în aceste condiţii, că intenţia lui Van Sant a fost de a virusa concepţia generală asupra remake-ului, care implică, invariabil, o comparaţie. "Filmul meu nu e gîndit să fie mai bun sau mai prost decît originalul, ci să fie, pur şi simplu, originalul. E, dacă vreţi, echivalentul unei traduceri într-o altă limbă." 

S-ar putea spune că Psycho '98 le aparţine, în egală măsură, lui Hitchcock şi lui Van Sant, sau nu aparţine nimănui. Într-o lume fidelă (încă) filmului de autor, Psycho '98 este primul film fără autor. E, în acelaşi timp, originalul şi copia, umbra, fantoma şi visul lui Psycho '60, e - de ce să ne ascundem după degete ? - filmul pe care l-ar fi făcut astăzi Hitchcock. Psycho '98 conţine, de altfel, cîteva planuri (cel din deschidere, luat din elicopter, sau cel din duş în care Anne Heche e văzută de sus, goală) pe care Hitchcock nu le-a putut filma sau păstra în varianta sa finală din raţiuni tehnice sau din motive de cenzură. Fiica lui, Patricia (care are un mic rol de secretară în Psycho '60), a susţinut în totalitate proiectul lui Van Sant, afirmînd că tatăl ei ar fi adorat ideea unui remake identic. Psihoza fidelităţii ar putea merge chiar mai departe: Pierre Huyghe (autorul unui alt remake hitchcockian, cadru cu cadru, al Ferestrei din spate, dar pe video) îşi manifesta interesul pentru un Psycho filmat cu aceeaşi actori, dar bătrîni. (Sau, adăugăm noi, cu copiii acestora, de ce nu?) Cahiers du Cinéma (februarie '99) emitea ipoteza unui remake perfect, a unei sosii cinematografice, turnate tot în alb/negru, cu actori leit lui Perkins şi Leigh. Că aceeaşi revistă (extatică la adresa lui Psycho '98, pentru care, iniţial, a intenţionat să scrie o cronică-remake a celei apărute în '60), e, la rîndu-i, fidelă autorilor (printre care şi Van Sant) pe care nu i-ar supune vreodată vreunui duş rece, e deja altă problemă...

Apărut în Dilema veche, Nr.156 , 02 februarie 2007

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.