Sîntem ori nu în Balcani?

Neagu DJUVARA
21 aprilie 2010
Neagu Djuvara, un liberal incorect politic jpeg

(apărut în Dilema, Nr. 221, 18 - 24 aprilie 1997, tema Balcani, balcanism. Au mai colaborat: Mihai-Răzvan Ungureanu, Constantin Pricop şi Andrei Corbea.)

Atîta s-a vorbit de Balcani, de mentalitate balcanică, ba şi de „balcanizare” că am ajuns să credem că sud-estul Europei s-a numit aşa de totdeauna, că a avut întotdeauna această configuraţie şi că în jurul termenilor s-a ţesut dintotdeauna acest halou turbure care le strică imaginea, încărcîndu-le cu înţelesuri vag peiorative.

În realitate, termenul de „peninsulă balcanică” e oarecum recent, inventat în veacul trecut de un geograf (cred german) care preluînd termenul turcesc de munte, balkan, ce se dădea curent unei părţi a Hemus-ului bulgăresc, l-a extins întregii peninsule, pînă la cele patru degete ale Peloponezului, la sud. Dar la nord? Aici e gîlceava între geografi: dacă sînt în general de acord pentru a „ancora” peninsula la nord-vest în Istria, în schimb, înspre răsărit, unii ar vrea să „tragă linia” cît mai oblic către sud-est, tăind în două Croaţia şi Serbia, urmînd apoi linia Dunării şi lăsînd în afară toată România. (Uf! răsuflăm uşuraţi: nu sîntem balcanici!) Alţii, afurisiţii, vor să tragă linia de-a lungul paralelei care trece prin baza Istriei, şi atunci ne trezim că Banatul, Muntenia, Dobrogea şi chiar o parte din Carpaţii meridionali fac parte din peninsula balcanică. Scandal!

De ce om fi noi atît de grijulii – uneori pînă la isterie – ca nu cumva să fim cuprinşi în această a treia peninsulă a Europei care se cufundă în Mediterana? E o poveste mai lungă, căci una e geografia, alta istoria şi cultura.

Tocmai cînd se răspîndeşte printre geografi, publicişti, politicieni expresia „peninsula balcanică”, se întîmplă că regiunea trăieşte două fenomene a căror răsfrîngere dă în Occident o imagine la fel de negativă: pe de o parte slăbiciunea politică, dezordinea şi corupţia care caracterizează ultimele veacuri ale imperiului otoman (care în Evul Mediu fusese mai bine organizat şi administrat decît statele feudale occidentale!), pe de alta gîlceava şi luptele crîncene între micile state independente care se nasc (sau renasc) din descompunerea imperiului. Ambele fenomene se îmbină, confuz, pentru a da adjectivului „balcanic” o coloratură pestriţă, mergînd spre cenuşiu închis. Totul e sumbru în Balcani: dezordine, indisciplină, murdărie, necinste şi, mai cu seamă, ceea ce e perceput ca o primejdie pentru Europa întreagă, urile nestăvilite, nestinse între etnii, care fac din peninsula balcanică, zice-se, un „butoi de pulbere”. Nu oare asasinatul arhiducelui Franz-Ferdinand la Sarajevo a fost scînteia care a aprins Primul Război Mondial?

Occidentalii uită însă – sau ignoră un lucru: ultimele năvăliri barbare au încetat la ei odată cu aşezarea normanzilor în Franţa, în mod paşnic, la mijlocul veacului al X-lea. Trei sute de ani mai tîrziu, toată Europa de răsărit a mai fost „măturată” de groaznica năvălire mongolă – şi care nu se sfîrşeşte atît de paşnic ca în Normandia! Ci veacuri de-a rîndul mai toate ţările din răsărit plătesc tribut hanilor tătari sau sînt în vesnic război cu ei. Apoi mai preiau ştafeta şi turcii otomani, izolind timp de veacuri tot sud-estul european în spatele unei „cortine de fier” avant la lettre. La adăpostul zidului de apărare pe care îl constituie mai întîi bizantinii împotriva arabilor, apoi, împotriva turcilor, pe rînd bulgarii, sîrbii, românii, ungurii, polonezii, ruşii, apusenii îşi dezvoltă splendida şi dinamica lor civilizaţie. Această stare de fapt are drept consecinţă o întîrziere de vreo trei-patru sute de ani în evoluţia Europei de răsărit – la care se va adăuga în sud-est şi schisma dintre bisericile din apus şi din răsărit.

Acum, dacă ne apucăm să scădem 300 sau 400 de ani din războaiele balcanice (1912-1913) sau din anii actualelor tragice răfuieli între ortodocşi, catolici şi musulmani în fosta Iugoslavie, peste ce dăm? Peste masacrul de la Saint-Barthelemy în Franţa (1572), apoi de „războiul de treizeci de ani” în Germania, la sfîrşitul căruia e dovedit că populaţia Germaniei scăzuse cu două treimi! S-ar cuveni deci să relativizăm puţin judecăţile istorice: naţiunile din Balcani nu sînt „visceral” şi „congenital” mai instabile, mai neguvernabile, într-un cuvînt mai „sălbatice” decît au fost popoarele din apus la „ceasul” lor. Aşa că sensul de „fragmentare inutilă între mici state ne-viabile” pe care l-a căpătat substantivul recent inventat în Occident: balcanizare, e cu totul nejustificat. N-am auzit eu oare de atîtea ori nişte africani plîngîndu-se că puterile europene „balcanizaseră” Africa? Mă aflam într-o ţară cu numai cinci-şase milioane de locuitori, dar cu 22 de limbi – limbi, nu dialecte – şi cică europenii îi balcanizaseră! Iată unde duce viaţa cuvintelor.

Dar să revenim acum la cealaltă faţetă negativă a termenului balcanic, aceea care evocă în mod confuz dezordine, murdărie, lipsă de punctualitate şi de respect al cuvîntului, şi alte cîteva moravuri considerate incompatibile cu „osatura” fără de care modelul democratic occidental, care formează un tot, nu poate „sta în picioare”. De această etichetare fugim noi ca dracu de tămîie. Şi ne închipuim că dacă strigăm sus şi tare că geografic nu facem parte din Balcani, atunci am scăpat şi de etichetă.
Pe plan istoric, cu toate că o influenţă occidentală de tip feudal apare în Principate la vremea intemeierii lor, evoluţia ulterioară, prin legătura bisericească cu ortodoxia constantinopolitană pe de o parte, apoi prin supunerea din ce în ce mai strînsă puterii otomane, e clar că istoria Munteniei şi Moldovei face parte, esenţial, din istoria Balcanilor. Moldova, ceva mai puţin, datorită depărtării de „Ţarigrad” şi iradierii culturii apusene, în special prin Polonia. În Transilvania, legătura cu sud-estul european se face numai prin biserică, prin ritul slavon, prin desul contact cu românii de peste munţi – chiar în perioada de un veac şi jumătate cînd principatul transilvan este şi el tributar al Porţii, însă cu o ingerinţă mult mai slabă a turcilor în viaţa cotidiană a populaţiilor. Iar cînd Banatul şi Ardealul, apoi şi Bucovina intră sub stăpînire habsburgică, o jumătate din românimea nord-dunăreană se afla de-acum legată de alt sistem, de altă lume.

E drept că odată ieşite din „turcocraţie”, după epoca fanariotă, şi Principatele dunărene (cum le numesc cancelariile europene) se occidentalizează în ritm rapid. Dar multă vreme, fenomenul rămîne un fenomen de elite. Fără a merge pînă la nemilosul verdict al lui Maiorescu, al „formei fără fond”, trebuie mărturisit că progresul în domeniul moravurilor nu urmează ritmul reformelor de structură şi realizărilor, uneori strălucite, în domeniul intelectual.

Apoi Capitala – capitala după care mai tot străinul judecă la prima vedere ţara întreagă. Sînt bucureştean get-beget, şi prin locul de naştere şi prin strămoşi, dar spun răspicat că pentru imaginea ţării, stabilirea capitalei în Bucureşti, aglomeraţia cu aspectul cel mai „balcanic” din toată ţara, e o nenorocire. Desigur, în 1859, la Unirea Principatelor, nu se putea alege Iaşii, oraş mai mic şi mai cu seamă situat, de la pierderea Basarabiei, la numai 15 km de graniţa rusă. S-ar fi putut lua Focşanii. Nu s-a îndrăznit. După Unirea cea mare, s-a pus din nou problema, dar mutarea într-un oraş din Ardeal, Braşov, Făgăraş, Alba Iulia, parcă nu se potrivea: prea păstrau toate o pecete străină, săsească sau austriacă. Nefiind vremile prielnice, n-am avut curajul de a întreprinde clădirea unei capitale noi, undeva la poalele Carpăţilor – în definitiv multe din statele de creaţie nouă, Olanda, Statele Unite, Canada, Australia, mai de curînd Brazilia, India, Pakistanul, nu şi-au ales drept capitală marele oraş, ci o reşedinţă mică, aleasă după alte criterii. Noi am păstrat Bucureştii care sînt azi (simt că voi ridica valuri!) cea mai balcanică din capitalele din Balcani. Cine a inventat (în veacul trecut?) lozinca „Bucureşti, micul Paris”? Dacă n-a fost vreun compatriot şugubăţ, atunci trebuie să fi fost vreun călător occidental venit pe la sud la o vreme cînd Belgradul şi Sofia, poate chiar Atena erau doar nişte tîrguri mai mari, iar la Bucureşti, pe Calea Victoriei şi în imediata vecinătate, se ridicau case arătoase, case boiereşti ce le-ar fi zis la Paris „hotel particulier”, şi, mai cu seamă, pe ambele laturi ale Căii, vitrine luxoase cu mărfurile cele mai noi de la Viena, Londra sau Paris. Nu judeci însă un oraş după o stradă. Cînd avea vizitatorul curiozitatea să iasă puţin – numai puţin – din Centru, dădea de magherniţe, de maidane, de mahalale cu drumuri nepietruite, de te-ai fi crezut în buricul Asiei. Ceea ce dădea iluzia unui „mic Paris”, pe unele străzi şi într-o anumită societate, era doar o pojghiţa subţire-subţire... Cu o generaţie-două mai devreme, consulul Franţei putea să scrie că seratele strălucite de la curtea lui Alexandru Vodă Ghika nu-şi aveau pereche la nici o curte regală sau imperială din Europa. Contemporanul său din Serbia, Miloş Obrenovici, se zice că primea într-o reşedinţă care părea casa unui chiabur mai ajuns. Interesant este că complexul de superioritate pe care-l avea din această cauză societatea boierească moldo-valahă faţă de vecinii noştri balcanici, sîrbi, bulgari, albanezi, ba chiar greci şi turci, s-a extins de atunci la toată naţia, de ne permite şi azi să privim de sus tot ce mişcă la sud de Dunăre! Dar lucrurile s-au schimbat de-atunci radical. Boierimea noastră a dispărut, parte prin extincţiune naturală, parte sub tăvălugul comunist sau prin fugă, emigrare. Burghezia, care pe modelul ei se încropise de vreo 150 de ani, este şi ea mai mult decît decimată, răzletiţă, sărăcită, anihilată. Astfel încît, obiectiv vorbind, nu ne mai putem lăuda cu nici un „avans” faţă de elitele din celelalte ţări balcanice.


A mai intervenit de curînd şi veleitatea de a ne lega şi mai strîns de sud-est şi de Marea Neagră; cică am forma un ansamblu interesant pe plan politic şi economic. Cred că nici n-avem nevoie să facem vreun efort: sîntem deja o colonie comercială a turcilor care ne umplu ţara cu marfă de Lumea a Treia. De ce ne plîngem? N-am rămas tot în Europa? Am schimbat doar petit-beurre şi biscuit cu ptiber şi biscuvi. De altfel, balcanicul autentic se simte ca la el acasă în periferia „micului Paris”: nu numai aspectul urban îi este familiar, ci şi comportamentul, urlete, ţipete, înjurături cu primul prilej, scuipatul pe jos (generalizat, de la bătrînul cerşetor pînă la copilul de şcoala), cojile de banană şi alte gingăşii azvîrlite neglijent sub picioarele creştinului...

Uităm că avem totuşi noul centru, ăl mare şi lung, cu palatul lui Ceauşescu la capăt. Acolo, ce-i drept, am făcut un pas uriaş, am sărit de-odată dintr-o peninsulă într-alta, din Balcani în Coreea de Nord.

pexels pixabay 270637 jpg
Vrei să îți promovezi afacerea în mediul online? Optimizarea SEO este un pas esențial!
Prin urmare, SEO are ca scop îmbunătățirea poziționării naturale a unui site web în SERP (Search Engine Result Page), făcîndu-l mai vizibil în rîndul utilizatorilor de internet.
woman having painful stomach    Copy jpg
Durerile de stomac: cele mai frecvente afecțiuni care provoacă disconfort gastric
Nu neglijați durerile de stomac, pentru că acestea vă pot perturba activitatea de zi cu zi sau pot ascunde afecțiuni grave.
vitamina c jpg
3 ingrediente miraculoase pentru sănătatea și frumusețea pielii. Și nu numai...
Hrănirea și hidratarea corectă a pielii sînt gesturi esențiale pentru ca aceasta să aibă mereu un aspect sănătos și strălucitor.
protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.