România lucrului prost făcut

10 ianuarie 2015
Refugiați? Să fie la ei, acolo    jpeg

A fost foarte bun şi eficient sloganul preşedintelui Klaus Iohannis – “românia lucrului bine făcut”. Probabil că a exprimat o aspiraţie a multor cetăţeni, din moment ce l-a ajutat să cîştige alegerile. Dar, deocamdată, sîntem departe de aşa ceva.

Un sondaj de după alegerile prezidenţiale arăta că, pentru prima dată după mult timp, răspunsul la întrebarea clasică privitoare la “direcţia în care se îndreaptă ţara” era pozitiv: românii care cred că direcţia e bună sînt mai numeroşi decît cei care cred că direcţia e greşită. Probabil că, în curînd, entuziasmul se va potoli şi lucrurile vor reveni la fatalismul obişnuit: ne merge prost, “se duce dracului rapiţa”. Pentru că ne atîrnă de picior tot felul de ghiulele pe care ne-am obişnuit să le cărăm după noi aproape fără să ne mai pese.

Dau un singur exemplu: plagiatul lui Victor Ponta. A fost demonstrat clar în 2012 printr-un raport argumentat şi detaliat al comisiei de etică din Universitatea Bucureşti. Aşadar, e un fapt limpede, de necontestat într-o lume normală. De doi ani şi ceva, s-au pierdut uriaşe energii şi s-au risipit tone de vorbe pentru a “contrazice”, a justifica, a explica, a relativiza acest fapt indubitabil. Au fost sute de ore de emisiuni TV cu invitaţi şi moderatori care s-au făcut că dezbat pro şi contra. S-au scris sute de articole în presă. S-au desfiinţat şi înlocuit comisii şi consilii ministeriale pentru a infirma plagiatul lui Victor Ponta. S-au spus aberaţii de proporţii cosmice (de pildă, că în 2003, cînd şi-a luat premierul titlul de doctor, regimul ghilimelelor era diferit de cel de acum – e ca şi cum ai spune că, înainte de venirea lui Victor Ponta la guvernare, copacii creşteau cu rădăcinile în sus). ORDA a cîrpit un fel de raport care să servească drept “bază juridică” pentru dezvinovăţirea vinovatului. S-a manipulat grosolan opinia publică, prin confecţionarea tezei că ar fi vorba de un “atac politic”. Care va să zică, timp de peste doi ani, instituţii ale statului, jurnalişti, moderatori TV, intelectuali, profesori universitari etc. au pierdut o groază de timp cu această problemă limpede ca lumina zilei de la început: teza de doctorat a premierului a fost în bună parte copiată.

La ce s-a ajuns? La o aberaţie şi mai mare decît tot ce s-a întîmplat pînă acum: la modificarea Legii Educaţiei prin ordonanţă de urgenţă. Aşadar, instituţii de cel mai înalt nivel ale Statului – guvernul şi, apoi, Parlamentul care va trebui să transforme ordonanţa în lege – sînt implicate în continuare în rezolvarea “pe ocolite” a plagiatului, deschizînd o uriaşă cutie a Pandorei: de aici înainte, oricine va plagia şi va fi prins va putea renunţa la titlul de doctor şi va redeveni “curat”. sînt extrem de curios ce se va întîmpla de acum înainte. Ordonanţa s-a dat, Parlamentul va trebui s-o ia în discuţie (şi îşi închipuie cineva că majoritatea PSD o va respinge, lăsîndu-şi astfel şeful de partid în dificultate?), iar Preşedintele va trebui să promulge legea. Dacă o promulgă, înseamnă că închide ochii la plagiatul lui Ponta; dacă n-o promulgă, povestea continuă, scandalul reîncepe. Sau moare de la sine, căci lumea s-a plictisit şi – nu-i aşa? – există şi alte probleme arzătoare pe ordinea zilei.

Mi se pare un caz tipic pentru “românia lucrului prost făcut”. În faţa unui fapt indubitabil precum un plagiat, o ţară întreagă – de la instituţiile Statului pînă la cetăţeni – se învîrte în jurul cozii, de doi ani şi mai bine, pe bază de vorbe. Aşa se întîmplă cu toate celelalte: de la autostrăzi la reformarea partidelor politice, de la politici pentru stimularea agriculturii pînă la tot ce mai vreţi. sîntem în continuare, cum a spus Caragiale, o ţară în care se vorbeşte mult. Ba chiar se neagă cu tărie faptele doar de dragul de a vorbi.

Acum, multă lume îşi pune speranţele într-un singur om – preşedintele Klaus Iohannis. Este evident că preşedintele nu poate face singur nimic (şi în nici un caz repede). Dacă Victor Ponta scapă basma curată din povestea cu plagiatul, va fi un semn rău: va demonstra, pe termen lung, că “românia lucrului prost făcut” e greu de schimbat.

Articol apărut pe

74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni eleganți pentru femei – stilizări pentru birou
Datorită sfaturilor de mai jos, vei învăța cum să creezi o ținută excepțional de stilată în cîțiva pași simpli, în care te vei simți ca o femeie de succes.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.