Republica magistra┼úilor a e┼čuat - facem alta sau o sp─âl─âm pe asta?

8 aprilie 2013
Republica magistra┼úilor a e┼čuat   facem alta sau o sp─âl─âm pe asta?  jpeg

Apărut în Dilema veche, nr.290, 3 Sep 2009

Republica magistra┼úilor a e┼čuat - facem alta sau o sp─âl─âm pe asta?

Dac─â tot i-am enervat s─âpt─âm├«na trecut─â pe cei care lucreaz─â ├«n sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt pun├«nd ├«ntrebarea ridicol─â, populist─â, ignorant─â ┼či stupefiant─â "unde s├«nt p─ârin┼úii ├«n discu┼úia asta?", s─â continu─âm seria articolelor contra curentului. Magistra┼úii. S├«nt independen┼úi. Prea independen┼úi. ┼×i-au c├«┼čtigat ├«nainte de 2004 independen┼úa fa┼ú─â de guvern. Ce au f─âcut cu ea? Au f─âcut-o praf.

S─â citim interviul acordat de doamna Mona Pivniceru, pre┼čedinta Asocia┼úiei Magistra┼úilor din Rom├ónia, ziarului Cotidianul. Interviul se intituleaz─â "Legea unic─â de salarizare este o lovitur─â de stat deghizat─â ├«ntr-o form─â juridic─â". C─â tot scriam recent de compara┼úii imbecile. Iar titlul nu este o interpretare jurnalistic─â abuziv─â. Nu, chiar a┼ča a spus doamna Mona Pivniceru, pre┼čedina Asocia┼úiei Magistra┼úilor din Rom├ónia: "Spun lovitur─â de stat pentru c─â, dac─â legea trece ├«n aceast─â form─â, s-a ├«ncheiat cu statul de drept ├«n Rom├ónia deoarece puterea judec─âtoreasc─â nu mai exist─â ┼či nu mai are nici statut de demnitate public─â". Nu a┼úi priceput tragedia? Se vede treaba c─â s├«nte┼úi ni┼čte cititori populi┼čti ┼či ignoran┼úi. Tragedia este urm─âtoarea: "Simplu. Dac─â pre┼čedintele are coeficient 15, iar un parlamentar 14, la magistra┼úi coeficientul cel mai mic este de 2,5, iar cel mai mare, ├«n jur de 10". Deci, a┼úi priceput? Statul de drept ├«ncepe de la coeficient 14 ├«n sus, dac─â e coeficient 13 e nasol, iar la coeficient 10 e lovitur─â de stat. Dar FMI... " ├«ndr─âzne┼čte reporterul. "FMI nu a cerut lichidarea puterii judec─âtore┼čti" " se enerveaz─â doamna Pivniceru. Deci, la coeficiente de la 2,5 la 10 se nume┼čte lichidare. Acum pricepe┼úi? Nici eu.

E criz─â? Nu s├«nt bani la buget? Ce import─â? "Legea asta nu respect─â principiul drepturilor deja c├«┼čtigate" " devine doamna Pivniceru furibund─â. Deci, salariul mare e un drept deja c├«┼čtigat, piar─â bugetul, noi vrem banii. 300 de milioane trebuie s─â pl─âteasc─â Ministerul Justi┼úiei sporuri restante. De euro. Judec─âtorii s├«nt ├«n grev─â p├«n─â atunci. Cum au c├«┼čtigat ace┼čti bani? Simplu, au dat o lovitur─â de stat, dup─â logica doamnei pre┼čedint─â a Asocia┼úiei Magistra┼úilor din Rom├ónia. Politica de salarizare o face guvernul. ├Änc─â din 2000, magistra┼úii primesc spor de stres. Era pe c├«nd salariile erau mici, deci s-a f─âcut o ┼čmecherie. Au primit spor de stres. To┼úi. Indiferent dac─â e┼čti stresat sau nu, iei spor. E, de fapt, un spor de venit la serviciu. Dar atunci ce mai este salariul? Cam a┼ča s-a g├«ndit ┼či guvernul. Cum salariul magistra┼úilor a crescut masiv ├«n ultimii ani, sporul a fost t─âiat. Magistra┼úii au dat ├«n judecat─â guvernul, ┼či-au judecat singuri cazurile ├«n regim de urgen┼ú─â. ├Än mod cu totul nea┼čteptat, au c├«┼čtigat. 300 de milioane de euro.

Cum am ajuns aici? Justi┼úie independent─â. Atunci a p─ârut o idee bun─â. Era pe vremea c├«nd Rodica St─ânoiu era ministru. ├Än mod tradi┼úional, ministrul Justi┼úiei era ┼čeful magistra┼úilor. Salariul, cariera, disciplina se hot─ârau la guvern. Avansau cei servili. Nici "c├«r" nu ziceau ├«n fa┼úa politicienilor. Singurii corup┼úi raporta┼úi la Bruxelles erau na┼čii de tren ┼či P─âv─âlache. Ce era de f─âcut? Independen┼ú─â. Facem republica magistra┼úilor. Facem CSM ales de magistra┼úi (iar diavolul se ascundea deja ├«n detalii, numai ┼čefii de instan┼úe puteau candida, a ie┼čit cine trebuia. A fost ca ┼či cum dup─â Revolu┼úie am fi pus ├«n lege c─â numai membrii Comitetului politic executiv care i-au pupat m├«na lui Ceau┼čescu ├«n 17 decembrie pot candida la Pre┼čedin┼úie). S─â recunoa┼čtem totu┼či, a fost un progres: am ├«nlocuit dinozaurul St─ânoiu cu mul┼úi dinozauri mici din sistem. Justi┼úia s-a privatizat, dar nu a┼ča cum viseaz─â Dinu Patriciu, ci prin metoda MEBO: justi┼úia a devenit proprietatea salaria┼úilor. Ca peste tot unde s-a aplicat MEBO, ├«n teorie angaja┼úii conduceau, ├«n practic─â ┼čefii de ├«ntreprinderi ├«n c├«rd─â┼čie cu sindicatele au falimentat tot. ├Än cazul justi┼úiei, CSM a ┼úinut loc ┼či de directorime, ┼či de sindicat, iar falimentul e unul moral.

A existat speran┼úa c─â se va crea o mas─â critic─â ├«n interiorul profesiei, care va milita pentru standarde de etic─â, pentru responsabilitate, bla-bla-bla. Am fost unul dintre cei care au investit speran┼ú─â. Ne-am ├«n┼čelat. Atunci, prin 2003-2004, exista un consilier francez pe la cabinetul lui Adrian N─âstase, venit ├«ntr-un proiect UE, un domn trecut prin multe. Omul murmura timid c─â ne gr─âbim, c─â independen┼úa ├«nainte de reform─â ├«nseamn─â c─â dinozaurii din sistem vor deveni imuabili. Noi, ONG-i┼čtii: nu ┼či nu, independen┼úa Justi┼úiei, vrem independen┼úa justi┼úiei. Am fost t├«mpi┼úi. Ce au ├«n┼úeles magistra┼úii din independen┼ú─â? C─â noi pl─âtim ┼či ei decid. A vrut Monica Macovei s─â le dea standarde etice? Hai sictir, guvernul se bag─â peste Justi┼úie. Zice Comisia European─â c─â judec─âtorii dau sentin┼úe cu suspendare pentru corup┼úie, astfel ├«nc├«t e rentabil s─â fii corupt ├«n Rom├ónia? Hai, sictir, nu v─â b─âga┼úi unde nu v─â fierbe oala! Vrea guvernul s─â aplice legea unic─â a salariz─ârii ┼či la magistra┼úi? B─â, voi s├«nte┼úi nebuni!? E lovitur─â de stat. Zice guvernul c─â nu are bani pentru sporurile date de judec─âtori lor ├«n┼či┼či? Grev─â.

Eu unul m-am s─âturat. M─â simt tras pe sfoar─â. Au independen┼ú─â, dar standardele etice nu. ├Ä┼či aplic─â singuri disciplina, dar cei care gre┼česc dintre ei s├«nt proteja┼úi. Singuri fac reguli de aplicare unitar─â a legii, iar regulile spun c─â cei judeca┼úi pentru corup┼úie primesc sentin┼úe cu suspendare, c─â s├«nt b─âie┼úi finu┼úi, cu carte, nu au fa┼ú─â de pu┼čc─âria┼či. S├«nt independen┼úi de ┼čase ani. Ce s-a schimbat ├«n afar─â de salariile tot mai mari ale magistra┼úilor? Nimic. Acum fac grev─â. Vor ataca legea salariz─ârii la Curtea Constitu┼úional─â. Lidia B─ârbulescu, doamna care lua dou─â salarii mari ca ┼čef de instan┼ú─â ┼či membru CSM, zice c─â salariile magistra┼úilor nu pot s─â scad─â pentru c─â a┼ča zice o decizie a ├Änaltei Cur┼úi. Deci salariile noastre nu pot s─â scad─â pentru c─â a┼ča zicem noi.

Justi┼úia din Rom├ónia a fost privatizat─â prost. Magistratura a devenit un uria┼č sindicat care v├«neaz─â rente de la buget, f─âr─â leg─âtur─â cu performan┼úa, f─âr─â nici o responsabilitate public─â. Propun solu┼úia aplicat─â la b─âncile americane: rena┼úionalizarea, cur─â┼úarea de activele p─âguboase ca alde Pivniceru ┼či B─ârbulescu ┼či reprivatizarea cu cap. Nu, nu ar fi un atac la adresa Constitu┼úiei, pe aceea┼či Constitu┼úie func┼úionau ┼či ├«nainte de 2003, c├«nd ├«i c─âlca Rodica St─ânoiu ├«n picioare ┼či nu ziceau "p├«s".

┼×tiu, nu se va ├«nt├«mpla. Dar prea s-au obi┼čnuit cu ideea c─â independen┼úa ├«nseamn─â c─â noi pl─âtim ┼či ei fac ce vor. Dezbaterea se duce prost, ├«n avantajul lor. Ar trebui s─â ├«i ├«ntreb─âm mai ├«nt├«i ce au f─âcut cu libertatea, apoi s─â discut─âm despre al┼úi bani.

74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.