Primarul, Dîmbul lui Gîf şi horenii

14 iunie 2012
Primarul, Dîmbul lui Gîf şi horenii jpeg

Apărut în Dilema veche, nr. 218, 21 aprilie 2008

Primarul din comuna Horea, Cornel Olaru, nu este un personaj tipic. Nu e doar un admirator declarat al lui Bill Clinton (a cărui sculptură în lemn o are în biroul său, intitulat Camera ovală...), ci şi un om direct, de acţiune, care spune lucrurilor pe nume. Deja la al treilea mandat, pentru care a candidat, în continuare, ca independent, dl Olaru este chiar iubit de săteni (din cei cu care am stat de vorbă, nimeni nu l-a vorbit de rău); şi el, la rîndul său, mărturiseşte că cel mai bine se simte între oameni. Tehnician silvic de profesie, apoi absolvent de Drept, pe vremea cînd a început să candideze la Primărie (în 1996) Cornel Olaru era om de afaceri: "agent economic privat, am avut o firmuliţă. Lucrasem în comerţ, am deschis un magazin, un restaurant... Cînd am intrat în funcţie, cîştigam, legal, cît toţi primarii din judeţul Alba. Furnizam material lemnos, măcinam grîu, tăiam geamuri...". Ideea candidaturii a preluat-o într-o doară: "a fost a unor bătrîni, unul din Matişeşti şi altul din Fericet. Mi s-a părut o joacă, o jucărie şi-am zis hai să intru şi eu în jocul ăsta, mai ales că vedeam atîta luptă şi bătaie pentru a fi primar. Am fost independent. Am candidat şi m-au ales din primul tur, cu 66%". Odată devenit primar, a preluat postul cu naivităţile omului venit din alte domenii: "Eu credeam că Primăria are o casă de fier plină cu bani, şi merge primarul acolo şi împarte: atît la şcoală... Mi-am zis că, lucrînd în comerţ, o să mă pricep să dau şi la alţii, să-mi rămînă şi mie... Cînd deschid uşa de la casa de fier, era ruginită, goală. Aşa că - a fost taman invers decît gîndisem eu. A trebuit să fac bani, ca să fac ceva pentru comuna asta. Am folosit firma mea: luam bani de acolo pentru Primărie".

După ce s-a dumirit cum stau lucrurile, primarul s-a apucat de treabă: "Am pornit-o cu şcolile. Le-am renovat. La fiecare renovare, adunam tot satul, făceam o sfinţire cu preotul. Lumea era receptivă. Mă şi foloseam de ei: «Mă, tu aduci o scîndură, tu vii şi lucri 3 zile...» Erau 7 şcoli: 2-3 sate mai mici grupate la o şcoală". Mai cu spirit comunitar, mai cu celebrări, în comună s-au rezolvat din vechile probleme. Pe lîngă şcoli, o necesitate erau drumurile. Nu asfaltarea acestora, cît, pur şi simplu, crearea lor: multe dintre cele 15 sate ale comunei Horea sînt răspîndite pe înălţimi şi, ca atare, căile de acces între ele erau simple poteci. A trebuit spart prin munţii din zonă cu buldozerul şi s-au făcut peste 100 km de drum.

În ceea ce priveşte celelalte utilităţi, cel dintîi a fost cablul: "Am reuşit să bag aici cablu, chiar înaintea oraşului Cîmpeni. A trebuit să-l aduc 4 km pînă în centrul comunei. Apoi a urmat telefonia fixă, în '€™97-'€™98, 150 de telefoane, cu reţele proprii şi stîlpi de lemn. Gaz nu avem, e tocmai la Turda sau Alba Iulia. În privinţa canalizării, acum am proiect, prin SAPARD, pe 4 km, cu hidranţi pe lîngă şosea, cişmele...".

Oamenii de aici se încălzesc cu lemn, din pădurile locale de răşinoase: prelucrarea şi valorificarea acestuia constituie una dintre principalele lor ocupaţii. Zona nu a fost colectivizată, nefiind nici foarte fertilă: horenii au suprafeţe întinse de fîneaţă, cultivă cartofi, dar nu cereale... De aceea mulţi au plecat, pe vremea comuniştilor, în regiuni mai mănoase. În anii ’60, erau în jur de 5600 de oameni în comună; acum sînt vreo 3000. Cei care au rămas se ocupă, pe lîngă prelucrarea lemnului, cu creşterea animalelor - nu multe, 2-3 capete, pentru nevoile gospodăriei. Ei intră în categoria renumită a moţilor: "oameni mîndri, exigenţi, necruţători cu cei necinstiţi, iute vărsători de sînge nevinovat" (conform unei succinte caracterizări a primarului).

Cîţiva locuitori

Stînd de vorbă cu cîţiva dintre săteni, aflu cîte ceva despre problemele lor: "Sînt aici de cînd m-am născut. De vreo 4 generaţii. Satul e destul de frumos, condiţiile, nu prea... Toată lumea vinde lemn, nu cumpără nimeni. Cîştigă doar cei care-l duc pe piaţă la Timişoara, Arad. Pe vremea lui Ceauşescu am fost angajat la Cîmpeni, la pădure. Am rămas, fiindcă unde să mergi, dacă n-ai bani... Fiii au rămas tot aici, unul creşte animale, altul e poştaş. Dac-or face drumul ăsta, ar fi şi la noi zonă turistică. Primar din ăsta nu sînt mulţi: a făcut şi drumuri, şi piaţă, şi biserică, şi Consiliul nou, şi Căminul, şi toate le-o făcut..." Înţeleg, din spusele celui dintîi interlocutor (67 de ani), că principalele neajunsuri sînt legate de aşezarea satelor, într-o zonă muntoasă şi greu accesibilă, şi de lipsa locurilor de muncă - altele decît cele din propria gospodărie.

"Destul de frumos ca zonă, ca peisaj. Eu am noroc că lucrez la biserica din sat, sînt cîntăreţ. Majoritatea lucrează acasă şi au cîte un lemn din pădure. Lucrează doar 2-3 luni pe vară. Agroturismul nu e dezvoltat că nu e drumul asfaltat. Am trei copii, de şcoală, nu am gospodărie mare, doar două vaci. Majoritatea tinerilor cam pleacă de aici." (Nicolae Mate, din Matişeşti). În privinţa locurilor de muncă, sînt privilegiaţi doar cei care lucrează în cele cîteva instituţii existente în comună. O altă posibilitate ar fi agroturismul - acesta ar dezvolta zona şi ar crea locuri de muncă, dar, deocamdată, din cauza dificultăţilor de acces, nu e destul de dezvoltat.

Există totuşi săteni care au început şi aşa ceva şi care sînt mai încrezători în potenţialul zonei: "Frumos la noi pe dealurile astea. Mai ales acum, dimineaţa, cînd se aud păsările cîntînd... Nu aş prefera nici o altă zonă. Lucrez la Ocolul silvic, şi de anul ăsta am 4-5 camere pe care le închiriez. Acesta va fi viitorul. Salariul la Ocolul silvic e mic. Aici, de foame nu moare nimeni. Toată lumea se cunoaşte, toţi se adună duminica la biserică. Lumea-i cam egală...
Aproximativ 50% din tineri rămîn. Viitorul: să facem 50 km de drumuri. Dacă vom asfalta, cred că va fi ceva de vis. Numai în Elveţia veţi mai vedea aşa ceva". Şi un reprezentant al foarte tinerei generaţii, elev de şcoală generală, în clasa a VIII-a, pare-mi-se, îi ţine isonul: "Mie-mi place aici. Îmi plac munţii. Oamenii sînt buni, nu se ceartă între ei. Nu sînt foarte bogaţi. Totu-mi place. După şcoală, stăm două ore şi ne jucăm, apoi ne facem temele şi ne uităm la televizor".

Nu toţi copiii întrebaţi sînt de aceeaşi părere. Mai ales că meseriile pe care şi le doresc pentru viitor nu prea se pot practica strict în perimetrul comunei: "Nu-mi prea place. Prea mulţi munţi. Nu sînt multe locuri în care să ieşi, discoteci... În timpul liber - ne mai plimbăm pe drum. Mai avem acolo un bar - în care mergem cam pe la 6-7. Obiceiurile vechi dintre băieţi şi fete nu s-au păstrat: este ca la oraş. Totuşi, să ai un pic de avere contează: şi pămînturi, şi bani. Vreau să mă fac cîntăreaţă de muzică populară. Îmi plac manelele. Aia cu te iubesc, te iubesc... (elevă, clasa a V-a).


Gîf, europeanul

"Cînd dă dorul sus pe Gîf / Dîmb pe Gîf şi Gîf pe dîmb / Stai aici pe-acest pămînt / Tot iubind şi gîfîind" (2 km). Aceste versuri constituie un soi de indicator poznaş spre... Dîmbul lui Gîf. Ce este acest dîmb şi de ce e un obiectiv horean important? Ambele răspunsuri sînt simple: dîmbul nu e nimic altceva decît un deal; dealul acesta însă este chiar motivul pentru care Horea a căpătat titulatura de "Sat european": "2001. Lucram acolo pe un dîmb cu oamenii. Stînd cu ei la masă, am văzut că parcă aveau o reţinere cînd vorbeau despre acest dîmb. Am început să le dau şi ţuică, şi bere, să-i înveselesc un pic, să-i trag de limbă. Şi unul începe să-mi spună: ŤPrimare, eu aicea am adus 5 femei!». Altul: ŤEu, zece!». ŤPrimăvara, duceam cu căruţa sticle goale de lichior, atîtea se adunau aici.» La drăguţ aşa se mergea: cu lichior. Acolo nu s-o-ntîlnit soţ cu soţie, doar amant cu amantă. Am început să culeg de prin sat păţanii de-ale lor, să fac investigaţii. Toată lumea era bucuroasă că nu ştiau unul de altul şi puteau merge pe dealul lui Gîf cu cine voiau. Era un loc unde puteai fugi, să te ascunzi, un loc strategic, ferit. Se afla acolo o poieniţă, Joampa fericirii, unde-şi alinau ei ofurile... Am început să lucrez, să fac un parc pe dealul ăsta. Bătrînii, cînd mă vedeau acolo, ziceau: ŤSă nu te bagi primare, că te batem cu pietre...». Cînd am inaugurat, au venit şi ziarişti din America. Scările Speranţei, Poarta Inimii fierbinţi, masa Tinereţe fără bătrîneţe... Le-am dat denumiri frumoase, ca să pun în valoare mitologia locală. Cuptorul fermecat, Cămara cu suflete, Fîntîna inimii, din care apa curge în rîul Lacrima iubirii şi se duce pe Moara norocului, scaldă naturală. Mai pusesem şi clopul cu sunet, pe brad: un casetofon şi CD player. L-au stricat...".

Aşa sună, pe lung, în versiunea primarului, povestea Dîmbului lui Gîf. Sau, a Dealului îndrăgostiţilor. Comuna Horea a devenit europeană şi şi-a creat un potenţial turistic punînd în valoare o legendă locală.
 

dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.
Afis KHS 2022 jpg
Karpatia Horse Show revine în 2022! Sport-entertainment-show-emoții, adrenalină!
Karpatia Horse Show revine “pe cai mari" în 2022! Unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
FOTO 1 PRONOSPORT jpg
Istoria pariurilor pe fotbal
Profitînd de dezvoltările tehnologice, grafica și interfața au devenit mult mai rapide, depunerile s-au făcut instant în anii următori, iar retragerile sînt și ele foarte rapide.
afis general web jpg
Bauhaus – Form and Reform, un proiect care oferă publicului 4 evenimente inedite cu intrare gratuită
Elite Art are ca scop promovarea principiilor fundamentale UNESCO prin organizarea unor proiecte culturale complexe care răspund la exigențele societății civile naționale și contribuie la dezvoltarea României din punct de vedere cultural și educațional.
KV Festivalul Povestirilor jpg
„Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica” concentrează drumul care unește România în trei zile de experiențe la București
Între 9 și 11 septembrie, Via Transilvanica trece prin București! La Muzeul Național al Țăranului Român, Festivalul Povestirilor de Via Transilvanica concentrează experiențele de pe drumul de 1.400Km, care unește România de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
MoveMountains jpeg
Reșița aduce României un nou succes la UNESCO
Municipiul Reșița este primul oraș din România care se alătură, începând de astăzi, rețelei globale UNESCO „Learning Cities” („Orașe care învăță”), având astfel șansa accesului la proiecte educaționale de mare anvergură.
happy asian woman smiling having fun beach jpg
7 beneficii uimitoare pe care le are lumina soarelui asupra organismului
Deși controversată, expunerea la soare are o serie importantă de beneficii asupra organismului.
tratamentedentareculaser jpg
3 simptome banale pentru care trebuie să consulți medicul
Este recomandat ca, dacă nu te simți bine, să fii atent la semnalele pe care ți le transmite organismul. Iată mai jos 3 simptome pentru care ar trebui să consulți cît se poate de repede un medic.
make up artist applying eyeshadow woman jpg
Secretele unui makeup fără cusur: ce trebuie să faci pentru un machiaj perfect și rezistent
Iată care sînt pașii pe care trebuie să îi urmezi, pentru un ten perfect și trăsături evidențiate în cele mai bune moduri:
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.