Prietenii furtului intelectual - cîteva observaţii personale

Daniela CUTAŞ
23 iunie 2012
Prietenii furtului intelectual   cîteva observaţii personale jpeg

Apărut în Dilema veche, nr. 190, 27 septembrie 2007

Prin luna august răsfoiam o revistă academică de etică din România şi tocmai cînd mă bucuram că cineva argumentează exact la fel cum aş face-o eu, am avut surpriza să constat că realmente erau argumentele mele. Cuvînt cu cuvînt, paragraf cu paragraf, preluate dintr-un articol publicat de mine cu ceva timp în urmă în Dilema veche. Am sesizat atît reprezentanţii publicaţiei cu pricina, cît şi "autorii" şi redactorul-şef al Dilemei vechi. Din partea publicaţiei mi s-a răspuns că situaţia va fi analizată de urgenţă şi că revista se delimitează de frauda intelectuală. Ulterior am primit şi un mesaj de la unul dintre "autori" - articolul fusese semnat de două persoane, o doctorandă (care, se pare, nu a avut nici o contribuţie la... transcrierea articolului, însă era trecută ca prim-autor - este aşadar vorba de o superofertă, două forme de fraudă într-un singur articol) şi un masterand, doctor în ştiinţe. "Autorul" mi-a mărturisit că a crezut că, la rîndul meu, am copiat de undeva materialul respectiv, regreta că nu l-a "prelucrat suficient"; îşi cerea scuze că a omis să-mi menţioneze numele în lista de bibliografie şi că nu mi-a cerut permisiunea (de a-mi republica articolul). Dumnealui considera că ceea ce a făcut nu este condamnabil, întrucît popularizează idei. M-am simţit flatată şi în acelaşi timp am fost decepţionată de faptul că, iată, oamenii chiar mă citesc, şi nu doar că mă citesc, dar se identifică atît de intens cu scriitura mea, încît şi-ar pune propriul nume (şi numele altor colegi) pe ea - şi o şi fac! Mai mult decît atît, articolul meu jurnalistic publicat într-o revistă culturală a fost promovat ca articol demn de o revistă academică de specialitate (acesta este un compliment şi la adresa Dilemei vechi).

Aş vrea să precizez cîteva chestiuni. În primul rînd, chiar dacă aş fi copiat materialul din altă sursă, acest lucru nu constituie un motiv pentru care altcineva devine îndreptăţit să copieze la rîndul său. În al doilea rînd, "prelucrarea" unui material constituie tot plagiat. În al treilea rînd, chiar dacă numele meu ar fi fost menţionat la bibliografie, tot plagiat ar fi fost, atîta vreme cît autorul nu semnala cu claritate de unde şi pînă unde ideile aparţin altcuiva. În al patrulea rînd, eu nu puteam acorda permisiunea ca articolul meu să fie republicat, pentru că prin contract am cedat acest drept Dilemei vechi. Singurul punct asupra căruia sînt de acord cu "autorul" este că popularizarea cunoaşterii este un lucru bun. Ori de cîte ori am publicat un articol, am făcut acest lucru pentru ca alţi oameni să aibă acces la el şi mă bucur că publicaţiile din România oferă acces liber la articolele mele. De asemenea, nu mi-aş dori ca acordul meu sau al publicaţiilor să fie necesar pentru ca cineva să ne poată cita.

Cercetare despre plagiat în universităţile româneşti


În anul 2005, sub coordonarea profesoarei Mihaela Miroiu, am colaborat la o cercetare în vederea realizării unui model de cod etic universitar (unii dintre dvs. poate îşi amintesc reacţiile publice generate de rezultatele acestei cercetări). Aproximativ 2500 de membri ai comunităţii academice au răspuns la chestionare, în 13 universităţi româneşti, publice şi private, mari şi mici, din Bucureşti şi din provincie, cu tradiţie şi tinere. Plagiatul nu a intrat în topul celor mai grave probleme etice din universităţi, din perspectiva respondenţilor studenţi, cadre didactice, cadre de conducere sau administrative. Este însă a treia problemă ca gravitate din punctul de vedere al doctoranzilor. 56% dintre studenţii care au răspuns la chestionar nu ştiau dacă în facultatea lor existau standarde clare de citare şi parafrazare; 17% au răspuns că nu existau. 51% cunoşteau cazuri în care cadrele didactice au preluat paragrafe sau fragmente de la alţi autori, fără să îi citeze/parafrazeze, iar 54% cunoşteau cazuri în care colegi/colege ale lor au plagiat în referate. Dintre doctoranzi, 47% nu ştiau dacă în facultatea lor existau standarde clare de citare şi parafrazare; 18% au răspuns că nu existau. 33% cunoşteau cazuri în care colegii lor au plagiat în publicaţii sau cursuri. 25% cunoşteau cazuri în care doctoranzii au plagiat, iar 44% cunoşteau cazuri în care studenţii au plagiat.

Las la latitudinea cititorilor să decidă dacă aceste rezultate sînt sau nu grave. Eu garantez că sînt reale. Au fost de altfel confirmate prin rezultatele studiului realizat sub egida Fundaţiei Soros în 2007.

Referate studenţeşti


În ultimii ani am corectat cîteva sute de referate, întîi în România, apoi în Marea Britanie. Nu am făcut niciodată o acuzaţie de plagiat fără să aduc dovezi clare. În România, mi s-a întîmplat ca un student care a comis plagiat integral să mă caute să ceară explicaţii. Mi s-a făcut reclamaţie la decanat. Mi s-a reproşat că şi alţi colegi plagiaseră şi nu i-am "prins", ceea ce nu este corect. Unul dintre cele mai frecvente "contraargumente" a fost (cu exemple naţionale, cunoscute în presă) că şi profesorii plagiază şi nu păţesc nimic: deci, nu este corect ca studenţii să fie penalizaţi. Studenţii acuzaţi de plagiat mi-au mai spus şi că nu ştiau că nu este voie să realizeze compilaţii în referate sau să preia idei sau informaţii de la alţi autori, cîtă vreme le enumeră în bibliografia finală. Toate acestea deşi le explicasem de mai multe ori în timpul orelor de seminar în ce constă plagiatul, cum se citează/parafrazează, cum se evită plagiatul involuntar, care sînt penalizările. Pe parcursul semestrului le trimisesem mesaje e-mail în care repetam aceste informaţii. Am realizat un material despre plagiat care, în acel semestru, a fost postat pe pagina WEB a instituţiei şi care într-o formă mai elaborată a devenit parte din propunerea de cod etic menţionată mai sus.

Pe parcurs am avut reţineri: poate ar fi trebuit să fiu mai "înţelegătoare". La urma urmei, poate unii studenţi aşa au învăţat în şcoală că se procedează. Mi-am amintit că în anii din urmă mi s-a cerut de mai multe ori, de către diverse cunoştinţe, să "ajut" cîte un şcolar să "încropească" un referat pentru şcoală, i.e. să copieze de pe Internet. Copiii, care în cele din urmă au fost ajutaţi de persoane mai amabile decît mine, au luat note mari, iar această informaţie mi-a fost transmisă triumfător de către părinţii lor. Mi-am mai amintit şi că, pe vremea cînd eram elevă în şcoala generală, după multe note mici pentru încercările mele stîngace de a scrie "comentarii", am învăţat să le preiau din cărţi şi astfel am intrat în rîndul elevilor cu note medii sau mari la limba română. Mai mult decît atît, această trecere a avut ca martor un profesor universitar de limba română care, refuzînd să creadă că profesoara mea de la şcoală penalizează efortul şi recompensează frauda, mi-a dictat în întregime tema pentru următoarea oră de română, la nivelul la care aprecia dumnealui că ar scrie un elev de 13 ani. A luat nota 5.

Încerc să nu generalizez experienţa mea: poate foarte puţini părinţi îşi ajută copiii să fure, poate foarte puţini profesori apreciază frauda şi am avut ghinionul să fiu eleva unei astfel de profesoare. Mulţi dintre studenţii mei din România susţineau însă că au fost învăţaţi să procedeze astfel în şcoala generală şi liceu. Recent, au existat în spaţiul public avertizări în aceste privinţe, în urma rezultatelor testării naţionale în învăţămîntul preuniversitar şi chiar a examenelor de titularizare.

Pe alte meleaguri...

Din ianuarie 2006 pînă în august 2007 am corectat aproximativ două sute de referate şi cîteva zeci de dizertaţii în cadrul Universităţii din Manchester. Nu am descoperit nici un caz de plagiat. În această universitate, la înmatriculare fiecare student semnează o declaraţie în care i se explică ce este plagiatul şi prin care se angajează că a luat la cunoştinţă şi că nu va plagia. Fiecare referat - de patru mii de cuvinte, la universitar, şi cinci mii, la postuniversitar, obligatorii la toate cursurile - este corectat de două persoane, iar apoi, odată cu nota, studenţii primesc un raport formativ cu observaţiile primului corector. Corectorii au obligaţia să verifice fiecare (fiecare!) referat pe softul anti-plagiat (www.submit.ac.uk) şi să semneze că au făcut acest lucru - apoi, referatele sînt reverificate prin sondaj de către evaluatori externi. Cazurile de plagiat sînt foarte rare şi ruşinoase. În perioada în care m-am aflat în Manchester, în departamentul în care lucram a fost identificat un singur caz. Studentul folosise pe larg în referat, printre alte materiale citate corect, o idee (care le fusese predată la curs) a unui profesor pe care a omis să-l citeze. Penalizarea a constat, pe lîngă reducerea notei, în imposibilitatea ca acel student (care altminteri avea rezultate bune) să poată obţine vreun fel de distincţii la absolvire. Această penalizare este foarte serioasă întrucît face foarte dificilă sau chiar imposibilă admiterea lui la vreun masterat, ca să nu mai vorbim de doctorat, în Marea Britanie (în vederea admiterii la masterat, majoritatea universităţilor din această ţară cer obţinerea cel puţin a unui "merit" la absolvirea facultăţii). Iarăşi, nu vreau să generalizez.

Concluzii şi observaţii


În multe cazuri, studenţii români nu cred că fac ceva rău cînd plagiază, nu ştiu că este greşit să preiei ideile altcuiva fără să precizezi clar de unde pînă unde şi sursa exactă. Atunci cînd înţeleg că fac ceva greşit (de exemplu cînd plagiază integral dintr-o sursă), li se pare fie o dovadă de curaj, fie de revoltă faţă de "sistem". Faptul că au existat profesori despre care s-a dovedit că au comis furt intelectual de tipul copy/paste şi totuşi (eventual, după o vreme) şi-au continuat activitatea universitară, pe de o parte încurajează studenţii predispuşi către "scurtături", iar pe de altă parte îi face să se simtă nedreptăţiţi atunci cînd sînt penalizaţi.

În majoritatea universităţilor fie nu există cursuri de redactare academică, fie acestea nu sînt luate în serios. Dacă, în aceste condiţii, în cazul studenţilor uneori se pot găsi scuze parţiale - referenţieri insuficiente, aderenţa inocentă la ideile altui autor, ignoranţa în privinţa a ce este permis şi ce nu, pe scurt, plagiat involuntar -, furtul intelectual este (sau ar trebui să fie) scandalos în rîndul studenţilor postuniversitari, al doctoranzilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor. Corect ar fi ca penalizările să fie cu atît mai serioase cu cît cei vinovaţi sînt mai avansaţi în periplul lor academic sau de cercetare. Aceasta deoarece este mai greu de crezut că un masterand nu înţelege în ce constă plagiatul, decît un student de 19 ani, în anul întîi universitar. Orice masterand a trecut (deocamdată) prin cel puţin patru ani de facultate: este oare posibil să fie ignorant în privinţa standardelor minime de cercetare academică? Doctoranzii (cel puţin unii) şi cadrele didactice universitare predau altor oameni şi - se presupune - au fost (printre) cei mai buni dintre studenţi.

Am trăit în două lumi, în care acelaşi comportament trezeşte reacţii dramatic diferite. În România, deşi nu am fost nici pe departe o evaluatoare dură, am fost avertizată (de către studenţi, colegi din alte universităţi, foşti colegi de facultate) că sînt prea pretenţioasă "cu regulile". În Marea Britanie eram considerată printre cei mai generoşi evaluatori, iar colegii din Manchester nu m-ar da exemplu de rigoare exagerată sau de rigiditate. În România însă chiar şi în familie mi s-a reproşat, în legătură cu poveştile relatate mai sus, că nu am avut "înţelegere" şi "bunăvoinţă". Dacă cele relatate aici sînt tot o dovadă a specificităţii superioare româneşti, care ar trebui să îmi provoace emoţii patriotice, eu nu mai am nici un comentariu. În calitate de "plecată" din ţară - vor gîndi, poate, unii cititori - nici nu ar trebui să am.

Daniela Cutaş este membră a Departamentului de Sănătate, Etică şi Societate al Universităţii din Maastricht. A publicat, între altele, volumul GenEtica reproducerii. Politici ale moralităţii şi moralitatea politicilor (Editura Ideea Europeană).
 

poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.
Afis KHS 2022 jpg
Karpatia Horse Show revine în 2022! Sport-entertainment-show-emoții, adrenalină!
Karpatia Horse Show revine “pe cai mari" în 2022! Unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova.
FOTO 1 PRONOSPORT jpg
Istoria pariurilor pe fotbal
Profitînd de dezvoltările tehnologice, grafica și interfața au devenit mult mai rapide, depunerile s-au făcut instant în anii următori, iar retragerile sînt și ele foarte rapide.
afis general web jpg
Bauhaus – Form and Reform, un proiect care oferă publicului 4 evenimente inedite cu intrare gratuită
Elite Art are ca scop promovarea principiilor fundamentale UNESCO prin organizarea unor proiecte culturale complexe care răspund la exigențele societății civile naționale și contribuie la dezvoltarea României din punct de vedere cultural și educațional.
KV Festivalul Povestirilor jpg
„Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica” concentrează drumul care unește România în trei zile de experiențe la București
Între 9 și 11 septembrie, Via Transilvanica trece prin București! La Muzeul Național al Țăranului Român, Festivalul Povestirilor de Via Transilvanica concentrează experiențele de pe drumul de 1.400Km, care unește România de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
MoveMountains jpeg
Reșița aduce României un nou succes la UNESCO
Municipiul Reșița este primul oraș din România care se alătură, începând de astăzi, rețelei globale UNESCO „Learning Cities” („Orașe care învăță”), având astfel șansa accesului la proiecte educaționale de mare anvergură.
happy asian woman smiling having fun beach jpg
7 beneficii uimitoare pe care le are lumina soarelui asupra organismului
Deși controversată, expunerea la soare are o serie importantă de beneficii asupra organismului.
tratamentedentareculaser jpg
3 simptome banale pentru care trebuie să consulți medicul
Este recomandat ca, dacă nu te simți bine, să fii atent la semnalele pe care ți le transmite organismul. Iată mai jos 3 simptome pentru care ar trebui să consulți cît se poate de repede un medic.
make up artist applying eyeshadow woman jpg
Secretele unui makeup fără cusur: ce trebuie să faci pentru un machiaj perfect și rezistent
Iată care sînt pașii pe care trebuie să îi urmezi, pentru un ten perfect și trăsături evidențiate în cele mai bune moduri:
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.

Adevarul.ro

judecatori magistrati bani venituri pensii shutterstock
Cea mai mare pensie specială versus cea mai mare pensie stabilită pe principiul contributivității, în Suceava
Suceava se află printre primele județe din țară la numărul de pensionari, dar sumele pe care le încasează cei aflați în în plată nu sunt dintre cele mai mari, ci dimpotrivă. Peste 30% dintre pensionari încasează cel mult 1.000 de lei.
Ivana Knoll FOTO Instagram png
Moment hilar în Qatar, cu doi bărbați care scot rapid telefoanele pentru a o poza pe Miss Croația | FOTO VIDEO
Una dintre cele mai provocatoare fane de la Mondialul din Qatar a fost Ivana Knoll, fotomodelul care a fost Miss Croația reușind să întoarcă privirile a mii de suporteri.
femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.