„Prăpădenia pămîntului”, o sintaxă alternativă a lumii

3 decembrie 2016
„Prăpădenia pămîntului”, o sintaxă alternativă a lumii jpeg

O imensă tăcere te cuprinde în spaţiile cu lucrări semnate de artiştii Mona Vătămanu şi Florin Tudor. Lucrările lor aşezate între patru pereţi produc o zonă interstiţială de tăcere productivă, meditativă, un al doilea spaţiu de lucru, unul imaginar. Nu regăseşti în arta lor ironia şi sarcasmul ieftine, nici măruntele glume vizuale (iar cît de plină de asemenea glume bricolate e lumea artei contemporane...), nici aşezarea unei noi lumi perfecte peste o lume deja existentă, cei doi nu caută şi nici nu găsesc soluţii instant, nu îşi arată nicio secundă superioritatea, nu sînt nici oglinda nedeformată a unei lumi prezente; ei pare că încearcă să îţi demonstreze că arta poate deveni o instanţă capabilă să repare în jurul ei, prin aplicarea unei alte sintaxe, care leagă altfel lucrurile date. Arta lor stă suspendată într-un spaţiu temporar încărcat, un soi de no man’s land, situat între trecutul recent şi viitorul plin de promisiuni, un prezent greu de definit. Arta lor e teren alunecos, „de trecere”, între două lumi. O nouă expoziţie solo a artiştilor Mona Vătămanu şi Florin Tudor, atît cu lucrări noi, cît şi cu lucrări mai vechi, este deschisă pînă pe 18 decembrie la Salonul de Proiecte din Bucureşti.

Titlul expoziţiei este Prăpădenia pămîntului – acesta este şi titlul uneia dintre lucrări, o intervenţie operată pe locul fostei fabrici de armament şi pulberărie Dudeşti. O operaţie ritualică de redefinire a unui spaţiu amorf, prin gesturi aparent stranii, de conştientizare a acestuia şi de vindecare simbolică. Prăpădenia pămîntului sau prăpădenia lui Dumnezeu sau prăpădenia de pe lume: pagubă, distrugere. Da, într-un an dominat de Cuminţenii ale pămîntului, toate versiuni ale unei Cuminţenii unice, aceea reală, de care am ajuns să uităm cu toţii, pierduţi într-o sumedenie de scenarii, iată o reflecţie asupra unei lumi între lumi, (şi) cu ajutorul unei locuţiuni substantivale învechite, care are greutatea unui blestem.

mg 6744 jpg jpeg

Film, obiect, instalaţie, pictură – lucrările duo-ului artistic îşi propun să ofere diferite tipuri de încetiniri ale timpului şi moduri de recunoaştere a unor dislocări petrecute fără ca noi să fim „pe fază”. Artiştii parcă vor să ne comunice că am ratat lumea în ultimii 27 de ani, iar gesturile lor lente, subtile, perfect calculate, aproape invizibile, efectuate (uneori literal) „la firul ierbii” ori, mai mult decît atît, la nivelul celor mai fine particule ale lumii (Praful, film, 2006), au menirea să ne trezească: iată lumea ta, hai să facem ceva, să o reconfigurăm prin mişcările noastre, să o re-cartografiem (în expoziţie, lumea e cusută atent, bucată cu bucată, în hărţi compuse din liste de datorii ori grafice reprezentînd cheltuielile militare ale naţiunilor între 2013 şi 2045), să re-naştem universul din făină şi apă (O cosmologie „săracă”, 2016, care aminteşte şi de celebrul Le Voyage dans la Lune). Să contemplăm dincolo de linia orizontului, nemişcaţi, plasaţi, unul alături de celălalt, pe ruinele aceleiaşi foste fabrici de armament şi pulberărie de la Dudeşti: lucrarea video Lumea nouă (2016) e înscenarea unui tablou celebru de Tiepolo, Il Mondo Nuovo. Grupul statuar (viu!) priveşte în zare, iar această nemişcare este filmată, pe durata de aproape patru minute. Un post-post-romantism urban.

Iată-ne apoi în faţa unui obiect ciudat, o machetă turnată în beton la bază, avînd apoi mai multe „etaje” uşoare, din lemn şi cutii de medicamente decupate. Să fie ea căsuţa de păpuşi a unei fetiţe sărace, făcută din „farmacia” domestică a bunicilor, pe care o priveşti de sus, ca un Gulliver ori ca o Alice? Dar ce-i cu betonul? Legenda lucrării dezvăluie titlul – O situaţie imposibil de miraculoasă – şi explicaţia: o propunere de reconversie a Catedralei Mîntuirii Neamului, într-un viitor spital. Aflată sub semnul „miraculosului” şi al lui „imposibil de”, lucrarea încetineşte şi ea timpul şi îşi imaginează o reordonare supranaturală a lumii, acolo unde ordinea, în viaţa reală, e dată de o altă instanţă la fel de (i)materială, Biserica.

În centrul expoziţiei se află o instalaţie înaltă, intitulată Nicăieri, un gard fragil din lemn şi foaie de calc, cu sîrmă ghimpată deasupra şi coji de mandarină dedesubt. Între sîrma ghimpată care blochează orice cale de acces şi cojile aşezate pe podea e o întreagă istorie de ziduri sărite fără succes, cu preţul morţii. Obiectul e „apărut în vis”, aşa cum aflăm: e obiectul din subconştient şi transpus în realitatea expoziţiei, obiectul unui timp şi spaţiu „între”, venit din acel spaţiu adînc al unui „nicăieri” şi „nicicînd”, al fricilor şi frustrărilor personale. Pe un perete, aproape de fereastră, Întîlnire cu istoria (2007-2016) – ce titlu voit didactic, simplu, sec – reprezintă o serie de 20 de picturi care ilustrează momente ale istoriei recente, începînd cu „22 decembrie 1989, Timişoara” şi terminînd cu „Siria”. Istoria se învîrte în cerc, iar pictura funcţionează ca mediu de imortalizare a acesteia, pur ilustrativ, fără adaosuri, refuzînd alegoria, metaforele şi citatele: un realism frust, nimic preţios, dar refuzînd şi falsa obiectivitate a camerei de fotografiat (căci trăim într-o lume a violenţei imaginilor de război, răspîndite în mediul virtual, deopotrivă mobilizatoare şi manipulatoare). Pictura organizată la zid, ca o înşiruire de planşe de şcoală, de dinaintea fotografiei.

Ploaia de lumînări prinse de tavan, pe hol, la intrarea în expoziţie, dar şi într-unul dintre colţurile expoziţiei (acest colţ amintind de acela pe care Malevich îl „întinează” în 1915 cu Pătratul său negru, acolo unde stăteau pînă atunci doar icoanele), lucrare intitulată Morţii sînt tăcuţi, are alături un citat din Theodor Lessing, citat care ar putea fi gîndit şi el ca o cheie a întregii expoziţii, dacă nu am vrea, ca vizitator, să fugim tocmai de asemenea chei, căutînd (şi găsind!) sensul în chiar structura fiecărei lucrări: omul e cel care transformă cauzalitatea într-o normă, luînd drept anormal tocmai ruptura în această ordine, ceea ce ţine de miracol, haos, coincidenţă – spune, rezumînd brutal cuvintele lui, Lessing, o victimă controversată a istoriei recente. Lumînările care vin de sus în jos amintesc şi ele de un teritoriu al magiei şi al păgînului, al „lumînărilor întoarse”.

Acolo unde realitatea dă zilnic dovadă de gesturi contradictorii, inconştiente, lipsite de responsabilitate socială, gesturi care ne sînt servite cu nonşalanţă drept normalitate, Mona Vătămanu şi Florin Tudor apelează la o reconsiderare a lumii, săpînd în adîncurile minţii, recurgînd la arhaic, intrînd în cotloane ascunse în care te întîlneşti cu marii vizionari ai lumii (şi despre aceasta am putea scrie un text în sine). Artiştii lucrează în mic la refacerea lumii, îşi propun întîlnirea cu linia fină a orizontului şi cu spectrele puterii; vor să vindece lumea prin intermediul unor gesturi care ţin de o altă dimensiune, o transgresare critică a graniţelor dintre conştient şi teritoriile întunecate ale minţii.

„Prăpădenia pămîntului“

Mona Vătămanu şi Florin Tudor

11 noiembrie – 18 decembrie 2016

Salonul de Proiecte (Tipografia Universul, Corpul B, etaj 1, Ion Brezoianu 23-25, București)

Foto: Ştefan Sava 

mg 6964 jpg jpeg
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.