Paradoxul Teodor Graur

22 octombrie 2016
Paradoxul Teodor Graur jpeg
img 0076 JPG jpeg

Pe artistul Teodor Graur l-am văzut în ultimii ani în mai multe expoziţii solo, fie că mă refer la Balcanian XXI (reciclare şi meştereală), curatoriată de Erwin Kessler la Muzeul Ţăranului Român și Galeria Recycle Nest ori la Nostalgia, realizată de Raluca Voinea la spaţiul tranzit.ro din Bucureşti. În această vară, m-a bucurat (era ca o confirmare a unei vechi intuiții) întîlnirea dintre același Graur şi artistul unei alte generaţii, Cristian Rusu, la Cluj, la Galeria Plan B (M – curator Diana Marincu), într-o dublă chestionare a monumentalului. 

Teodor Graur e unul dintre artiștii foarte activi ai generației ’80, a realizat fotografie, video, performance, pictură, desen, dar în practica lui recentă s-a concentrat asupra obiectelor şi instalaţiilor. Obiectele lui Teodor Graur pornesc de la elemente deja existente, pe care artistul le găseşte întîmplător ori în căutarea cărora pleacă intenționat; asupra lor operează modificări, le îmbină şi transformă în altceva. Fie că vorbim de obiecte realizate din elemente recognoscibile asamblate, ori din elemente radical transformate: capacul de tablă devine, de exemplu, o cu totul altă formă, o stea în cinci colţuri. Alături de ele, îşi face apariţia şi obiectul de design interior, împreună cu un întreg crez al artistului în jurul design-ului genuin. Într-un alt caz, instrumentele de lucru (topor, ferăstrău) se plasează inteligent pe muchia dintre artă şi pură utilitate și devin obiecte de meta-artă, atunci cînd sînt prinse în spaţiul de expoziţie: aşezarea lor în galerie într-o anumită poziţie „artistică” le transfigurează, dar ele amintesc, încă, de atelierul meşterului, cu uneltele sale agăţate în cuie, gata pentru a fi folosite.

Galeria Nicodim din Bucureşti şi-a inaugurat pe 30 septembrie noul său spaţiu, plasat într-o imensă hală, în incinta Combinatului Fondului Plastic, pe Strada Băiculeşti nr. 29. Galeria s-a deschis cu un solo show Teodor Graur, o expoziţie intitulată Natura-cultură. Star&grey (Made in Romania). O hală populată cu obiecte de mai mari ori mai mici dimensiuni, cu instalaţii înalte care amintesc de Tatlin ori cu mici instalaţii care îţi cer atenţie sporită pentru a identifica fiecare detaliu. Pe unul dintre pereţi, se află o „Declaraţie” a artistului, intitulată simplu chiar aşa şi semnată „Autorul”, din care citez următorul fragment:  “Materialele folosite în această instalaţie sînt/au fost, în cea mai mare parte, reciclate. Astfel, elemente din lemn, metal, ceramică... după încheierea unui ciclu de producţie şi exploatare, cu costurile aferente, şi-au găsit o nouă utilizare intrînd în alte configuraţii, de obiecte cu un nou statut (operă de artă). În noul ciclu, nu mai există practic costuri de producţie, ori ele sînt neglijabile, cu rezultatul economiei resurselor. Dacă reciclarea este o metodă a eficienţei economice, cu aplicabilitate în diverse domenii, există, din nefericire, în practică reversul medaliei: risipa de orice fel, exploatarea inconştientă a resurselor naturale, cheltuirea nejustificată pe bunuri şi servicii, poluarea... Atunci cînd o anumită acţiune periclitează viaţa oamenilor se pune şi problema morală: ce se cîştigă şi ce se pierde totodată prin aceasta? Sau, cu ce costuri se realizează un proiect?”.

Sub acest text, se află un mic morman de lemne uscate, lăsate în forma lor „naturală” şi demarcate cu ajutorul cîtorva bucăţi de cărămidă. Lemnele acestea au încă ceva din sufletul pădurii, deşi nu mai au viaţă; în acelaşi timp, trăieşti prin ele suferinţa dislocării într-un spaţiu aseptic, propice artei. Alăturate expoziţiei, acest text plus mormanul de lemne sînt în sine o lucrare de artă conceptuală, un soi de modus operandi al artistului.

Privindu-i numeroasele obiecte, grupate sub numele generic de „instalaţie” (aşa cum stă scris sub titlul expoziţiei) – unele arătînd obsesia artistului pentru formele brâncuşiene, pentru Coloana Infinită ori Cocoşul, altele monumentalizînd brazii uscaţi pe care îi aruncăm cu nonşalanţă pe stradă după trecerea Crăciunului – realizezi rapid rădăcinile, genealogia artistului, artiștii săi sursă. Prezenţa lui Graur se simte încă în spaţiu, simţi mîna care a îmbinat elementele diferite şi încerci să întorci fiecare obiect la originea lui: cuva de inox înapoi într-o maşină de spălat funcțională, de exemplu, iar micile suveniruri din interiorul acesteia înapoi într-o vitrină, într-o sufragerie. E un performance total ceea ce realizează artistul. În acelaşi timp, Graur întoarce aceste obiecte către sacru, le extrage din statutul lor incert (de lemn, de „fiare vechi”, inutile etc.) şi le (re)sacralizează, le dă aura obiectului de artă.

Arta contemporană ne-a obişnuit azi cu lucrul cu obiectul cotidian, pe care, printr-o simplă atingere şi recontextualizare, artistul îl transformă – de cele mai multe ori ironic – într-un obiect de artă și în același timp de reflecţie asupra unei situaţii existente; la Teodor Graur, acest lucru este cum nu se poate mai clar. Totuși, în ciuda Declarației sale, pare că unica provocare a lui Teodor Graur e de a face Artă, un a cu majuscule, de a face obiecte estetic frumoase, de „neatins”. Efectiv, de a reconfigura şi a reordona lumea din jurul său, ca un mic Dumnezeu capabil să făurească, să creeze artă. Teodor Graur rescrie în gesturile lui toată istoria artei secolului XX și deschide o mare cutie a Pandorei. Întregul discurs despre reciclare-risipă și problema morală aferentă se alătură unor tensiuni care îl definesc artistic pe Teodor Graur, dar reverberează asupra unei întregi generații de artiști. Gestul performativ, avangardist, alături de gestul artistului perfect instituționalizat, artistul liber, vagabond, ludic pînă la moarte, alături de artistul cuminte – sau, mai bine zis, cumințit –, al unei galerii, STAR-artistul (priviți cu atenție în expoziție seria The Star Maker) total. Artistul unei generații pline de contradicții pe deplin întemeiate și de visuri încă nu pe deplin împlinite.

Instalaţia Natura-cultură. Star&grey (Made in Romania) a artistului Teodor Graur rămîne deschisă la Galeria Nicodim din Bucureşti pînă pe 26 noiembrie. 

Credite foto: Daria Ghiu 

img 0073 JPG jpeg
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.