Paradoxul Teodor Graur

22 octombrie 2016
Paradoxul Teodor Graur jpeg
img 0076 JPG jpeg

Pe artistul Teodor Graur l-am v─âzut ├«n ultimii ani ├«n mai multe expozi┼úii solo, fie c─â m─â refer la Balcanian XXI (reciclare ┼či me┼čtereal─â), curatoriat─â de Erwin Kessler la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón ╚Öi Galeria Recycle Nest ori la Nostalgia, realizat─â de Raluca Voinea la spa┼úiul tranzit.ro din Bucure┼čti. ├Än aceast─â var─â, m-a bucurat (era ca o confirmare a unei vechi intui╚Ťii) ├«nt├«lnirea dintre acela╚Öi Graur ┼či artistul unei alte genera┼úii, Cristian Rusu, la Cluj, la Galeria Plan B (M ÔÇô curator Diana Marincu), ├«ntr-o dubl─â chestionare a monumentalului. 

Teodor Graur e unul dintre arti╚Ötii foarte activi ai genera╚Ťiei ÔÇÖ80, a realizat fotografie, video, performance, pictur─â, desen, dar ├«n practica lui recent─â s-a concentrat asupra obiectelor ┼či instala┼úiilor. Obiectele lui Teodor Graur pornesc de la elemente deja existente, pe care artistul le g─âse┼čte ├«nt├«mpl─âtor ori ├«n c─âutarea c─ârora pleac─â inten╚Ťionat; asupra lor opereaz─â modific─âri, le ├«mbin─â ┼či transform─â ├«n altceva. Fie c─â vorbim de obiecte realizate din elemente recognoscibile asamblate, ori din elemente radical transformate: capacul de tabl─â devine, de exemplu, o cu totul alt─â form─â, o stea ├«n cinci col┼úuri. Al─âturi de ele, ├«┼či face apari┼úia ┼či obiectul de design interior, ├«mpreun─â cu un ├«ntreg crez al artistului ├«n jurul design-ului genuin. ├Äntr-un alt caz, instrumentele de lucru (topor, fer─âstr─âu) se plaseaz─â inteligent pe muchia dintre art─â ┼či pur─â utilitate ╚Öi devin obiecte de meta-art─â, atunci c├«nd s├«nt prinse ├«n spa┼úiul de expozi┼úie: a┼čezarea lor ├«n galerie ├«ntr-o anumit─â pozi┼úie ÔÇ×artistic─âÔÇŁ le transfigureaz─â, dar ele amintesc, ├«nc─â, de atelierul me┼čterului, cu uneltele sale ag─â┼úate ├«n cuie, gata pentru a fi folosite.

Galeria Nicodim din Bucure┼čti ┼či-a inaugurat pe 30 septembrie noul s─âu spa┼úiu, plasat ├«ntr-o imens─â hal─â, ├«n incinta Combinatului Fondului Plastic, pe Strada B─âicule┼čti nr. 29. Galeria s-a deschis cu un solo show Teodor Graur, o expozi┼úie intitulat─â Natura-cultur─â. Star&grey (Made in Romania). O hal─â populat─â cu obiecte de mai mari ori mai mici dimensiuni, cu instala┼úii ├«nalte care amintesc de Tatlin ori cu mici instala┼úii care ├«┼úi cer aten┼úie sporit─â pentru a identifica fiecare detaliu. Pe unul dintre pere┼úi, se afl─â o ÔÇ×Declara┼úieÔÇŁ a artistului, intitulat─â simplu chiar a┼ča ┼či semnat─â ÔÇ×AutorulÔÇŁ, din care citez urm─âtorul fragment:  ÔÇťMaterialele folosite ├«n aceast─â instala┼úie s├«nt/au fost, ├«n cea mai mare parte, reciclate. Astfel, elemente din lemn, metal, ceramic─â... dup─â ├«ncheierea unui ciclu de produc┼úie ┼či exploatare, cu costurile aferente, ┼či-au g─âsit o nou─â utilizare intr├«nd ├«n alte configura┼úii, de obiecte cu un nou statut (oper─â de art─â). ├Än noul ciclu, nu mai exist─â practic costuri de produc┼úie, ori ele s├«nt neglijabile, cu rezultatul economiei resurselor. Dac─â reciclarea este o metod─â a eficien┼úei economice, cu aplicabilitate ├«n diverse domenii, exist─â, din nefericire, ├«n practic─â reversul medaliei: risipa de orice fel, exploatarea incon┼čtient─â a resurselor naturale, cheltuirea nejustificat─â pe bunuri ┼či servicii, poluarea... Atunci c├«nd o anumit─â ac┼úiune pericliteaz─â via┼úa oamenilor se pune ┼či problema moral─â: ce se c├«┼čtig─â ┼či ce se pierde totodat─â prin aceasta? Sau, cu ce costuri se realizeaz─â un proiect?ÔÇŁ.

Sub acest text, se afl─â un mic morman de lemne uscate, l─âsate ├«n forma lor ÔÇ×natural─âÔÇŁ ┼či demarcate cu ajutorul c├«torva buc─â┼úi de c─âr─âmid─â. Lemnele acestea au ├«nc─â ceva din sufletul p─âdurii, de┼či nu mai au via┼ú─â; ├«n acela┼či timp, tr─âie┼čti prin ele suferin┼úa disloc─ârii ├«ntr-un spa┼úiu aseptic, propice artei. Al─âturate expozi┼úiei, acest text plus mormanul de lemne s├«nt ├«n sine o lucrare de art─â conceptual─â, un soi de modus operandi al artistului.

Privindu-i numeroasele obiecte, grupate sub numele generic de ÔÇ×instala┼úieÔÇŁ (a┼ča cum st─â scris sub titlul expozi┼úiei) ÔÇô unele ar─ât├«nd obsesia artistului pentru formele br├óncu┼čiene, pentru Coloana Infinit─â ori Coco┼čul, altele monumentaliz├«nd brazii usca┼úi pe care ├«i arunc─âm cu non┼čalan┼ú─â pe strad─â dup─â trecerea Cr─âciunului ÔÇô realizezi rapid r─âd─âcinile, genealogia artistului, arti╚Ötii s─âi surs─â. Prezen┼úa lui Graur se simte ├«nc─â ├«n spa┼úiu, sim┼úi m├«na care a ├«mbinat elementele diferite ┼či ├«ncerci s─â ├«ntorci fiecare obiect la originea lui: cuva de inox ├«napoi ├«ntr-o ma┼čin─â de sp─âlat func╚Ťional─â, de exemplu, iar micile suveniruri din interiorul acesteia ├«napoi ├«ntr-o vitrin─â, ├«ntr-o sufragerie. E un performance total ceea ce realizeaz─â artistul. ├Än acela┼či timp, Graur ├«ntoarce aceste obiecte c─âtre sacru, le extrage din statutul lor incert (de lemn, de ÔÇ×fiare vechiÔÇŁ, inutile etc.) ┼či le (re)sacralizeaz─â, le d─â aura obiectului de art─â.

Arta contemporan─â ne-a obi┼čnuit azi cu lucrul cu obiectul cotidian, pe care, printr-o simpl─â atingere ┼či recontextualizare, artistul ├«l transform─â ÔÇô de cele mai multe ori ironic ÔÇô ├«ntr-un obiect de art─â ╚Öi ├«n acela╚Öi timp de reflec┼úie asupra unei situa┼úii existente; la Teodor Graur, acest lucru este cum nu se poate mai clar. Totu╚Öi, ├«n ciuda Declara╚Ťiei sale, pare c─â unica provocare a lui Teodor Graur e de a face Art─â, un a cu majuscule, de a face obiecte estetic frumoase, de ÔÇ×neatinsÔÇŁ. Efectiv, de a reconfigura ┼či a reordona lumea din jurul s─âu, ca un mic Dumnezeu capabil s─â f─âureasc─â, s─â creeze art─â. Teodor Graur rescrie ├«n gesturile lui toat─â istoria artei secolului XX ╚Öi deschide o mare cutie a Pandorei. ├Äntregul discurs despre reciclare-risip─â ╚Öi problema moral─â aferent─â se al─âtur─â unor tensiuni care ├«l definesc artistic pe Teodor Graur, dar reverbereaz─â asupra unei ├«ntregi genera╚Ťii de arti╚Öti. Gestul performativ, avangardist, al─âturi de gestul artistului perfect institu╚Ťionalizat, artistul liber, vagabond, ludic p├«n─â la moarte, al─âturi de artistul cuminte ÔÇô sau, mai bine zis, cumin╚Ťit ÔÇô, al unei galerii, STAR-artistul (privi╚Ťi cu aten╚Ťie ├«n expozi╚Ťie seria The Star Maker) total. Artistul unei genera╚Ťii pline de contradic╚Ťii pe deplin ├«ntemeiate ╚Öi de visuri ├«nc─â nu pe deplin ├«mplinite.

Instala┼úia Natura-cultur─â. Star&grey (Made in Romania) a artistului Teodor Graur r─âm├«ne deschis─â la Galeria Nicodim din Bucure┼čti p├«n─â pe 26 noiembrie. 

Credite foto: Daria Ghiu 

img 0073 JPG jpeg
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.