O propunere de fracturare a Facultăţii de Istorie

9 aprilie 2013
Am întîlnit germani fericiţi (dar nu ştiu dacă toţi erau nemţi!) jpeg

Obligat de evenimente, întrerup povestea despre Salonul de carte de la Paris – şi despre polemicile de acolo – pentru a reveni în plin centrul Bucureştiului, unde par a se iţi scînteile unui viitor scandal.

Ceva se întîmplă azi printre istoricii români. Un vînt de dihonie bate – de parcă am alerga cu toţii pe acelaşi culoar. De parcă n-ar mai exista ideea de a duce istoria mai departe, către studenţi ce ar fi bine să vadă în profesionişti modele, şi nu păpuşari ai unor dramolete cu frustrări şi orgolii. Unele polemici se menţin cordiale – vezi schimbul de opinii între Matei Cazacu şi Neagu Djuvara –, altele au ajuns la forme mai belicoase – vezi frămîntările din unele institute sau muzee. La prima vedere, nimic nou; în secolul trecut, nici Nicolae Iorga nu se înţelegea prea bine cu C.C. Giurescu sau Gh. Brătianu.

Dar nimeni, pînă acum, nu şi-a propus amputarea Facultăţii de Istorie, o instituţie care, de un secol şi jumătate, nu s-a făcut de ruşine.

Un astfel de proiect „separatist” a apărut acum, prin idei în care istoria şi politica par a se distila într-un mixaj dubios. Un grup de iniţiativă doreşte scoaterea istoriei antice din cuprinsul Facultăţii de Istorie şi înfiinţarea – în cadrul Universităţii din Bucureşti – a unei alte facultăţi, paralele, care să facă ore de... Patrimoniu. Mai concret: planul prevede ca departamentul de Istorie Antică (al Facultăţii de Istorie) să plece din instituţie, pentru a pune bazele unei alte facultăţi, care să se ocupe de istoria veche, arheologie, istoriografie, istoria artei etc., adică... de ceea ce acum face Facultatea de Istorie. Pînă şi clădirea facultăţii actuale s-ar împărţi pe din două: la unele etaje ar rămîne amputata Facultate de Istorie, iar la alte etaje ar apărea o facultate, cum spuneam, de „Patrimoniu”. Curios, nu? Probabil, iniţiatorii îşi imaginează că Facultatea de Istorie va accepta să acopere disciplina numai de la istoria medievală şi pînă la cea contemporană – lăsînd istoria veche (şi unele specializări) în acoperirea altei instituţii! Sigur, planul va duce la dublarea – contraproductivă şi hazardată – a unor specializări care deja se fac în Universitate. Cine ar cîştiga din aşa ceva? Ca să vorbesc pe limba lui Seneca: Cui prodest scelus, is fecit – adică, cui foloseşte o crimă, înseamnă că acela-i făptaşul.

Ce înseamnă să ne spargem în figuri! 

În faţa unei astfel de bizarerii – repet: scoaterea istoriei antice, istoriografiei etc. din acoperirea Facultăţii de Istorie! –, ipotezele înfloresc. Unii spun că meciul ar fi unul de orgolii: profesori ai departamentului de Istorie Antică au condus 22 de ani facultatea – timp în care instituţia a beneficiat de doi decani remarcabili (şi de alţii... remarcaţi). De un an, conducerea a trecut la alt departament (dintre cele trei ale instituţiei). În calitate de decan, trebuie să mediez acum între o majoritate de cadre didactice, care doresc menţinerea integrităţii instituţionale, şi un grup de „iniţiatori”, dintre care unii au dirijat, pînă mai ieri, facultatea iar acum, brusc, doresc să-şi facă alta nouă. Totul pare a se şti, în avans, despre noua facultate: se avansează numele prezumtivului decan (doamna Dana Zaharia); se sugerează unde-şi va avea secretariatul (undeva în afara facultăţii). Tot ce pare a se fi uitat este că istoria, de fapt, este (şi) patrimoniu – şi nu e nevoie să inventezi funcţii sau să faci experimente futile pentru a afla acest adevăr elementar.

Alte mesaje presupun că miza ar fi mai curînd politică. Unul dintre iniţiatorii proiectului ar dori să-i ia locul actualului ministru al Educaţiei – drept care îi întinde acestuia capcana înfiinţării unei astfel de facultăţi, fiind cu totul de imaginat un scandal în toate universităţile din ţară. Sau miza ar fi competiţia dintre actualul preşedinte al Senatului UB şi o serie de decani din Universitate – de exemplu, antropologia (specializare, în prezent, a Facultăţii de Sociologiei) ar intra şi ea în aria de interes(e) a noii facultăţi. Nu mă pronunţ asupra acestor ipoteze. Dar, oricum, actualul preşedinte al Senatului UB, domnul deputat Vlad Nistor, se află într-o situaţie curioasă: dînsul e iniţiator al noului proiect „secesionist” şi, totodată, cap al forului care ar trebui să valideze proiectul! Adică (ar spune regretatul crainic Domozină), noi centrăm, şi tot noi dăm cu capul!

Recent, citeam un text al filozofului francez Paul Clavier – profesor la École normale supérieure din Paris. Scrie el acolo despre o perfidă „contrarevoluţie antiumanistă”, în plină desfăşurare: sub pretextul „diversităţii umane”, noi uităm că sîntem, în primul rînd, oameni; sub pretextul „pluralismului etic”, pierdem graniţa dintre bine şi rău, dintre demn şi nedemn. Cam la fel şi în acest proiect de amputare a Facultăţii de Istorie: sub pretextul dorinţei de „dezvoltare”, de „modernizare” etc., sabotăm baza instituţională comună a profesiei noastre; invocăm „pluridisciplinaritatea” atunci cînd ne convine, dar, în fapt, negăm fundamentarea logică a disciplinei pe care o servim.

Nu demult, un grup de studenţi şi ong-işti au „ocupat” un amfiteatru al Facultăţii de Istorie. Fiind convins de maturitatea lor – şi ştiind că, dacă la 20+ de ani nu eşti niţel anarhist, atunci nu eşti nimic –, nu le-am opus rezistenţă şi i-am rugat să nu facă ceva de care să se jeneze a doua zi. Evenimentul s-a consumat cu folos şi totul a decurs în ordine. 

Drept care şi mai bizar mi se pare acum, cînd anarhia pare a surîde unor oameni aflaţi de partea cealaltă a catedrei.

PS. Am plăcerea de a vă invita în sala Ateneului Român, luni 15 aprilie a.c., ora 18,30, la un dialog cu fizicianul şi filozoful Basarab Nicolescu. Va fi despre viaţă... şi bizareriile ei.

man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase peşteri din munţii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turiştii care ajung în munţii Hunedoarei pot vizita o mulţime de peşteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
Şoseaua pierdută în munţi, plânsă de localnici: „În scurt timp nu o să mai admirăm peisajul minunat” VIDEO
Doar o parte din şoseaua care se afundă în munţi, pentru a lega Valea Jiului de Băile Herculane, a fost finalizată. Localnicii se plâng de starea drumului naţional.
image
O influenceriţă urmărită de milioane de fani, acuzată că şi-a ucis iubitul. Tânăra mai fusese arestată pentru că l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, în vârstă de 26 de ani, este o influenceriţă şi model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestată pentru crimă, după ce şi-a înjunghiat mortal iubitul, în timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.