O aiureală: "grevă cetățenească" pe 25 mai
E cu totul democratic şi legitim să-i îndemni pe cetăţeni să protesteze faţă de clasa politică, să iasă în piaţă pentru a cere “mai multă participare cetăţenească şi mai multă deliberare”. Depinde cînd, cum şi de ce o faci. Dacă o faci exact în ziua alegerilor europene, e profund greşit.
A apărut un “curent de opinie”care solicită boicotarea votului de duminică, din diverse motive şi cu diverse nuanţe, dar care, pînă la urmă, se reduc la ideea că, nevotînd, cetăţenii îşi vor arăta nemulţumirea faţă de politicieni. De curînd, aceste opinii au căpătat o formă ceva mai articulată într-un comunicat al “Comunităţii Uniţi Salvăm”, în care oamenii sînt chemaţi la “grevă cetăţenească” pe 25 mai, pentru a “delegitima simulacrul democratic”, “în semn de protest faţă de impunerea a numeroase obstacole în calea participării cetăţenilor la viaţa politică şi menţinerea unor practici politice şi electorale corupte”. În comunicat apar şi nişte solicitări, referitoare în cea mai mare parte la schimbarea legilor privind alegerile.
Că există o nemulţumire tot mai mare faţă de politica de la noi, ştim de mult. Dar să pretinzi că vrei “mai multă participare cetăţenească” şi să le ceri oamenilor să boicoteze actul de minimă participare – votul – reprezintă o mică fractură logică. Cît despre solicitările de a modifica legile privind alegerile (mai puţine semnături pentru înfiinţarea unui partid şi pentru susţinerea candidaţilor independenţi, schimbarea modului de finanţare a partidelor, introducerea pe buletinele de vot a menţiunii “niciunul dintre cei menţionaţi” şi altele), ele pot fi utile şi merită dezbătute. Dar tocmai în ziua votului? Ani întregi, de la precedentele alegeri, nu se puteau organiza manifestaţii în piaţă pentru aceste revendicări? Sigur, e democratic să protestezi oricînd. Dar să ai impresia că tocmai în ziua alegerilor europene e musai să “faci presiune asupra clasei politice”, după ani întregi de amorţeală civică, dovedeşte un slab contact cu realitatea, ca să nu zic mai mult.
Apoi, mă întreb dacă aceste solicitări făcute în numele “Comunităţii Uniţi Salvăm” reprezintă chiar opţiunile comunităţii (sau curentul majoritar). Din cîte mi-am dat seama, cei care au manifestat împotriva proiectului de la Roşia Montană erau o comunitate destul de eterogenă şi informală, ţinută la un loc de atitudinea faţă de respectivul proiect, nu de vreo ideologie politică. E legitim să emiţi la repezeală comunicate în numele ei fără o consultare a membrilor (cîţi vor fi fiind) şi fără – tocmai! – un proces de deliberare? Şi atunci, cum rămîne cu dorinţa de a avea “mai multă participare cetăţenească”?
Comunicatul suferă, de asemenea, din cauza unei retorici cam gongorice, fără acoperire. De pildă: “nemulţumirea generalizată, punctată de mişcări de stradă din ce în ce mai dese şi puternice, indică faptul că societatea nu mai are răbdare”. De unde pînă unde mişcări de stradă “dese”? Din toamnă, de cînd cu Roşia Montană, n-a mai fost nicio mişcare. (Sau se pune şi greva poştaşilor de acum cîteva săptămîni?)
Citiți articolul integral pe
..
