Nu s-a spart gheața
Am trecut de jumătatea meciului pentru titlul mondial la șah dintre Magnus Carlsen și Serghei Karjakin și nimeni nu a marcat vreo victorie. Toate cele șapte (din 12) partide de pînă astăzi s-au încheiat remiză. Unde am mai văzut filmul acesta?
Nu așa de mult și nu așa departe. În 1984, la Moscova, Karpov și Kasparov au făcut mai multe serii de remize consecutive, dintre care una a avut 16 partide, iar alta 13. Ca și la meciul Carlsen – Karjakin, și înfruntarea Karpov – Kasparov se termina cînd unul dintre jucători făcea șase puncte (1 partidă cîștigată = 1 punct). Numai că în meciul din 1984 remizele nu se puneau la scor, pe cînd la cel de față se pun.
Pînă la urmă, meciul Karpov – Kasparov din 1984 a fost întrerupt de organizatori, care au invocat oboseala competitorilor. Se jucaseră 48 de partide, iar scorul era 5 – 3 pentru Karpov. Decizia încheierii meciului s-a luat imediat după ce Kasparov cîștigase o partidă. Organizatorii nu au așteptat vreo altă serie de remize, ci au intervenit tocmai cînd Kasparov părea că e în plină revenire. Cu tot protestul lui Kasparov, meciul s-a încheiat atunci și a fost reluat anul următor, de la scorul de 0 – 0. Kasparov a cîștigat și a devenit al 13-lea campion mondial. Oricum, meciul din 1984 a durat cinci luni și a devenit cel mai lung din toată istoria meciurilor pentru titlul mondial. Următorul ca durată și număr de partide este cel dintre Capablanca și Alehin din anul 1927. Atunci s-au jucat 34 de partide în două luni și jumătate. Învingător a fost tot șalangerul, Alehin.
În cazul nostru, adică al meciului din zilele acestea de la New York dintre Carlsen și Karjakin, nu riscăm decît cel mult 12 remize consecutive. Apoi ar putea decide norocul sau soarta. Se vor juca cel mult nouă partide de departajare la un tempo mult mai rapid decît pînă acum. Astfel, dacă după cele 12 partide de șah clasic scorul e 6 – 6, pe 30 noiembrie – întîmplător, ziua de naștere a lui Carlsen, care va împlini 26 de ani – se vor juca în primă fază patru partide în care fiecare jucător are la dispoziție ca timp de gîndire 25 minute + 10 secunde per mutare. Dacă și după aceste partide scorul e egal, se vor juca două partide a cîte 5 minute + 3 secunde per mutare. Dacă egalitatea persistă, urmează alte două partide a cîte 5 minute + 3 secunde per mutare. În sfîrșit, dacă scorul e egal și acum, se trage la sorți culoarea pieselor pentru partida următoare, ultima din meci. Cîștigătorul tragerii poate alege culoarea din această partidă specială, numită „Armageddon”, în care albul are cinci minute de gîndire iar negrul are patru, fără să se mai adauge secunde adiționale per mutare. În acest tip de partidă, albul are avantajul primei mutări și un minut de gîndire în plus, dar trebuie să cîștige. La remiză, el este declarat pierzătorul întregului meci, iar negrul devine campion mondial la șah.
Diagrama săptămînii
Soluția diagramei 34 va fi publicată săptămîna viitoare, în cadrul rubricii online „În alb și negru“.
Soluția diagramei 33 de săptămîna trecută: 1… T8xf3! 2. gxf3 Txh2+! 3. Rxh2 Dh4+ 4. Rg2 Nh3+ 5. Rh2 Nf1#.
Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.
Foto: Secvență din meciul din 1985, cînd Garry Kasparov a devenit campion mondial la șah.
