Neagu Djuvara, un liberal incorect politic

6 octombrie 2010
Neagu Djuvara, un liberal incorect politic jpeg

(Apărut în Dilema veche, nr. 91, 14 octombrie 2005)

Dispariţia lui ...escu

Magdalena Boiangiu: Cînd v-aţi reîntors în ţară, aţi spus în cîteva interviuri că sînteţi foarte mirat de felul în care arată România, că românii sînt foarte diferiţi faţă de poporul pe care l-aţi lăsat în urmă. Acum, la aproape 15 ani de la această afirmaţie, vi se pare că lucrurile s-au îmbunătăţit?

Neagu Djuvara: Schimb─ârile pe care le-am perceput dup─â o absen┼ú─â de 47 de ani au r─âmas. Cei 45 de ani de comunism au schimbat profilul etnic al rom├ónilor. C├«nd am plecat nu eram un copil, aveam 28 de ani, eram un om matur. Am tr─âit foarte mult la ┼úar─â, vara mi-o petreceam la ┼úar─â, iar prin Bucure┼čti treceam destul de rar. To┼úi - eu ┼či prietenii mei - proveneam din familii s─âr─âcite, care suferiser─â din cauza marii exproprieri, nu aveam mo┼čii sau conace. Profilul adev─ârat al rom├ónului era al celui de la ┼úar─â. Din p─âcate ├«ns─â, am g─âsit un alt tip de rom├ón.

Eu cred c─â cel pu┼úin jum─âtate din burghezia rom├ón─â a disp─ârut ┼či pot s─â v─â demonstrez acest lucru cu cifre. ┼óin minte c─â jum─âtate din camarazii mei din ┼čcoala primar─â, din liceu sau din serviciul militar erau "escu" - Ionescu, Popescu, Georgescu etc. Acesta era sistemul de a g─âsi patronime pentru burghezia n─âsc├«nd─â din veacul al XIX-lea. Numele puteau proveni ┼či din denumirile de localit─â┼úi. V─âc─ârescu, de exemplu, nu era fiul unui v─âcar, ci era boierul din satul V─âc─âre┼čti. Erau ├«ns─â ┼či multe porecle. Mai toate numele familiilor boiere┼čti vin din porecle - Movil─â, Sturdza, St├«rcea.

Dup─â '89, timp de 6 ani, am fost profesor asociat la Universitatea din Bucure┼čti, la dou─â facult─â┼úi - Istorie ┼či ┼×tiin┼úe Politice - ┼či am p─âstrat numele celor 500 de studen┼úi pe care i-am avut. Ei bine, din to┼úi ace┼čti elevi, doar 8% erau "escu". Mi-a┼č dori sincer s─â am un doctorand dispus s─â se distreze cu Internetul ┼či s─â caute pe unde ne s├«nt Ione┼čtii ┼či Pope┼čtii. S├«nt convins c─â, numeric, s├«nt mai mul┼úi ├«n Australia sau America, dec├«t ├«n Rom├ónia.

Simona Sora: Credeţi că este un semn al schimbării " fibrei" românului?

Neagu Djuvara: Cred c─â p├«n─â ┼či Occidentul s-a schimbat ├«n 60, 70 de ani. La noi ├«ns─â, schimbarea a fost mult mai brutal─â ┼či mai ad├«nc─â. Noi ne-am occidentalizat abia de la 1800 ├«ncolo. Am f─âcut un salt extrem de rapid!

Rasa alb─â vrea s─â moar─â

Alex. Leo ┼×erban: Cred c─â exist─â ┼či o parte invizibil─â a iceberg-ului. Pe vremea aceea totu┼či, oamenii mai s─âraci nu st─âteau toat─â ziua, bun─â ziua pe Calea Victoriei. Ceea ce se vedea, inclusiv ├«n fotografii, era o anumit─â parte a societ─â┼úii, crema societ─â┼úii. Acum lucrurile par a se fi r─âsturnat.

Neagu Djuvara: Bucure┼čtiul era populat de fel de fel de oameni dintre care o mare parte a disp─ârut ├«n ├«nchisori, mul┼úi au emigat etc. ┼×i pentru c─â am ajuns la capitolul emigrare, trebuie s─â v─â spun c─â marea mea ├«ngrijorare pentru viitor este lipsa de ├«ncredere a noilor genera┼úii ├«n soarta acestei ┼ú─âri. Din sondajele care se fac ├«n r├«ndul liceenilor, reiese faptul c─â mai mult de 45% din tinerii de 14-15 ani nu vor altceva dec├«t s─â emigreze ├«n SUA sau ├«n Occident! Este ├«ngrijor─âtor! Din p─âcate, ei ├«┼či ├«nchipuie c─â ├«n aceste ┼ú─âri umbl─â c├«inii cu covrigi ├«n coad─â. ┼óara noastr─â se caracterizeaz─â printr-un soi de descurajare a celor care pot s─â fac─â ceva ┼či o fac, dar nu pentru ┼úar─â, ci pentru ei ├«n┼či┼či. Imediat dup─â 1945, am fost rugat de un prieten, care nu ┼čtia s─â conduc─â, s─â ├«l ajut s─â ajung─â la Paris cu ma┼čina. Traseul nostru a fost Suedia, Danemarca, Germania ┼či, destina┼úia, Fran┼úa. Nu pot s─â v─â descriu cum ar─âtau ora┼čele nem┼úe┼čti ├«n vara anului '45. A fost ceva halucinant! ├Än Hamburg, de pild─â, aproape nici o cas─â nu mai era ├«n picioare. Nu vedeai dec├«t d─âr├«m─âturi ┼či, din loc ├«n loc, c├«te o u┼č─â, iar ├«n praful ┼či zgura de pe str─âzi, numai femei ├«n doliu ┼či b─ârba┼úi f─âr─â picioare sau f─âr─â m├«ini. Acest popor, nenorocit atunci, a devenit una dintre marile puteri economice ale lumii. Nu au emigrat, nu au spus "Nu ne vindem ┼úara", ba dimpotriv─â, au v├«ndut-o, au a┼čteptat capital american ┼či, ├«n c├«┼úiva ani, au ajuns s─â-i ajute ei pe americani.

Simona Sora: Nu crede┼úi c─â aceast─â descurajare este totu┼či motivat─â? Tinerii, de exemplu, dac─â nu s├«nt sprijini┼úi, se pierd! Prefer─â s─â emigreze!

Neagu Djuvara: De ce nu lupt─â politic? De ce dezerteaz─â, de ce renun┼ú─â a┼ča u┼čor?

Alex. Leo ┼×erban: Eu cred c─â este un fenomen r─âsp├«ndit ├«n toat─â lumea! Mai toate capitalele europene s├«nt pline de asiatici, de africani.

Neagu Djuvara: Cauza nu este neap─ârat emigrarea, ci, mai degrab─â, denatalitatea. Noi le avem pe am├«ndou─â! Dac─â cercet─âm documentele, vom observa c─â, de ani de zile, mor┼úii nu mai s├«nt ├«nlocui┼úi de nou-n─âscu┼úi. S├«ntem pe aceea┼či linie cu mai toate ┼ú─ârile europene, inclusiv cu Peninsula Iberic─â ┼či Rusia. Cred c─â rasa alb─â vrea s─â moar─â! De vreo sut─â de ani ├«ncoace, rasa alb─â se sinucide mai ├«nt├«i prin r─âzboaie, mai apoi prin lipsa dorin┼úei de a se perpetua. Industria┼čii din Fran┼úa ┼či din alte ┼ú─âri occidentale au chemat milioane de muncitori, pentru c─â erau mai ieftini. Dac─â un francez nu vrea s─â str├«ng─â gunoiul f─âr─â o anumit─â sum─â, este mai simplu s─â chemi un senegalez care are, ├«ntr-adev─âr, nevoie de bani. Care a fost rezultatul? Acum patru ani s-a f─âcut o statistic─â ├«n r├«ndul locuitorilor din jude┼úele din jurul Parisului - popula┼úie care ├«nsuma aproape 20 de milioane de locuitori - din care a rezultat c─â mai mult de 45% din copiii de ┼čcoal─â primar─â proveneau din p─ârin┼úi emigran┼úi. P─ârerea mea este c─â acest procent nu este foarte exact pentru c─â nimeni nu a ┼úinut cont de bunici, de exemplu! Nimeni nu s-a g├«ndit c─â un copil care s-a n─âscut ├«n 1990, de exemplu, poate c─â este nepotul unui emigrant de dup─â 1945. ├Än acest caz, procentul de 45% nu se justific─â. Dup─â p─ârerea mea, este vorba de 60%! Dac─â mergi ├«n zonele importante ale Parisului, observi u┼čor cu ochiul liber c─â peste jum─âtate din copiii care ies de la ┼čcoal─â s├«nt colora┼úi. ├Än acest ritm, peste 100 de ani, Fran┼úa va fi metis─â! Fran┼úa - modelul Europei de c├«nd s-a n─âscut civiliza┼úia occidental─â, locul ├«n care s-a conturat leg─âtura ├«ntre germanici ┼či romani, ├«n care au ├«nceput feudalitatea, monarhia organizat─â, revolu┼úiile, republicile etc.!

Andrei Ple┼ču: Vorba lui Cioran, pe c├«nd era la Paris: "S├«nt ├«n metrou ┼či s├«nt singurul francez"!

Neagu Djuvara: Eu am tr─âit acest lucru! Mi-am scurtat ┼čederea ├«n Africa pentru c─â mi s-a propus, ├«n Fran┼úa, un post de secretar general la Casa Rom├óneasc─â, o institu┼úie creat─â de Alexandru Ghica ┼či de Cristina Sturdza, care nu avea pic de s├«nge rom├ónesc. Era armeanc─â dup─â mam─â ┼či nem┼úoaic─â dup─â tat─â. Mi-am f─âcut o socoteal─â dac─â puteam s─â tr─âiesc din modesta pensie pe care mi-am r─âscump─ârat-o cu banii mei ┼či am acceptat. Dup─â ce am ajuns la Paris, mi s-a dat un apartament modest ├«ntr-o cas─â veche dintr-o zon─â la fel de modest─â, la nord de Montmartre. Ca s─â ajung la metrou, sta┼úia "Stalingrad", o adev─ârat─â pedeaps─â pentru ochi, treceam pe l├«ng─â un cartier de negri africani. Eu eram singurul alb, ├«ntre sute de oameni, ┼či nici m─âcar eu nu eram francez!

Aristocraţii de la Casa Albă

Magdalena Boiangiu
: Problema cu ace┼čti africani este c─â ei sus┼úin c─â s├«nt francezi! Acolo s-au n─âscut, au cet─â┼úenie francez─â, au f─âcut ┼čcoala ┼či armata ├«n Fran┼úa, deci s├«nt francezi!

Marius Chivu: Nu crede┼úi c─â acest metisaj creeaz─â un nou criteriu de frumuse┼úe? Nu poate fi vorba ┼či de o re├«mprosp─âtare a speciei? Foarte multe c─âr┼úi demonstreaz─â c─â dinamismul societ─â┼úii americane este dat tocmai de energia degajat─â de acest mare amalgam!

Neagu Djuvara: Posibil, dar eu am s─â v─â povestesc ceva care nu este spus, de obicei, ├«n c─âr┼úile de istorie. Am prezentat acest lucru ├«n teza mea de doctorat ├«n care analizam profilul conduc─âtorilor din marile ┼ú─âri. ├Än timp ce preg─âteam aceast─â tez─â, studiam la Library of Congress, singura bibliotec─â occidental─â ├«n care am g─âsit un departament ├«ntreg dedicat genealogiei. ├Än sala de la intrare, se afla un panou imens pe care era prezentat─â genealogia lui George Washington, din care reie┼čea c─â el provenea din 12 semnatari ai Magnei Charta. Am f─âcut atunci o list─â cu to┼úi pre┼čedin┼úii, vice-pre┼čedin┼úii, secretarii de stat din ultimii 100 de ani ┼či am descoperit un lucru formidabil! To┼úi erau rude ├«ntre ei - Adams tat─â ┼či fiu, Jefferson tat─â ┼či fiu etc. Este incredibil cum poporul are ├«ncredere s─â aleag─â la conducerea statului persoane care provin din "father of the revolution"! Franklin Delano Roosevelt, c─âs─âtorit cu o Roosevelt, n─âscut─â Roosevelt, a fost rud─â cu 11 fo┼čti pre┼čedin┼úi ai Americii. Eu cred c─â ├«n nici o ┼úar─â aristocratic─â din Europa nu s-a mai ├«nt├«lnit o asemenea concentrare. Roosevelt a fost rud─â cu o treime din predecesorii lui, timp de 200 de ani!

Simona Sora: Ar fi posibil ca România să treacă, peste patru ani, printr-o schimbare majoră? Să se aleagă, de exemplu, la conducerea statului, o femeie?

Neagu Djuvara: Nu cred, pentru c─â rom├ónii s├«nt misogini! Venind din Fran┼úa, unde erau femei ┼či ├«n Parlament, ┼či ├«n Guvern, ┼či ajung├«nd ├«n Rom├ónia, am fost uimit s─â g─âsesc un semi-parlament format din 199 de b─ârba┼úi ┼či o singur─â femeie!

Andrei Ple┼ču: Am o ├«ntrebare colateral─â! M-a frapat ├«n tinere┼úe c─â, ├«n verile cele mai c─âlduroase, conu' Alecu Paleologu nu transpira! Constat c─â nici dvs. nu transpira┼úi! Este vreun secret boieresc pe care noi nu ├«l cunoa┼čtem? Ajung s─â cred c─â este o problem─â ce ┼úine de educa┼úie!

Neagu Djuvara: Cu tot respectul, domnule Ple┼ču, tind s─â cred c─â relativa corpolen┼ú─â a domniei voastre nu v─â avantajeaz─â foarte tare ├«n acest sens! Dac─â v─â tot face┼úi v├«nt, v─â va fi din ce ├«n ce mai cald! Odat─â scoase din func┼úiune, ventilatorul sau instala┼úia de aer condi┼úionat amplific─â senza┼úia de c─âldur─â!

Andrei Ple┼ču: Parc─â a┼úi fi doctorul meu! Numai el ├«mi spune: "Normal c─â ai tensiune dac─â e┼čti a┼ča de gras! Sl─âbe┼čte pu┼úin ┼či dup─â aceea am s─â te tratez!"

Neagu Djuvara: ┼×i eu am tensiune. M-a lovit brusc anul trecut, la 88 de ani, ┼či de atunci tot iau pastile. Dar p├«n─â anul trecut nu am avut nici un fel de problem─â. Am fost oameni zdraveni - mama mea a tr─âit p├«n─â la 94 de ani. ├Änseamn─â c─â mai am ┼či eu vreo 5 ani, dac─â ar fi s─â m─â iau dup─â scriptur─â!

N. red. ├«n 2010: Dl Neagu Djuvara a fost primul invitat pe Divanul Dilemei vechi. ├Änregistrarea s-a f─âcut ├«n august 2005, ├«n sediul de atunci al redac┼úiei, f─âr─â aer condi┼úionatÔÇŽ

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.