N-avem politicieni, n-avem partide

10 februarie 2017
Cum se ratează o dezbatere jpeg

În îngrijorarea generală (perfect legitimă), există, totuşi, motive de entuziasm şi speranţă. Numărul mare al celor care, de zile întregi, ies în frig în mai toate oraşele ţării - şi se comportă exemplar - îmi dă sentimentul că, pe scena noastră publică, se conturează un tip de prezenţă nou cu adevărat, cu exponenţi de cea mai bună calitate: le-am contemplat portretele seară de seară, i-am auzit vorbind, le-am urmărit comportamentul şi mă bucur să ştiu că reacţia promptă, dar decentă faţă de nefăcutele unei guvernări, care a reuşit să se compromită în doar o lună de „activitate”, oferă garanţia unei conştiinţe civice renăscute, a unei promiţătoare vitalităţi sociale. E vorba predominat de tineri (ceea ce nu înseamnă că nu s-au mobilizat, alături de ei, şi alte generaţii), de oameni cuviincioşi, inteligenţi, plini de umor (cîteva pancarde şi lozinci sînt admirabile), imuni la provocări golăneşti, capabili să se impună prin civilizaţie şi tenacitate. Le sînt recunoscător.

Un alt fapt îmbucurător este verticalitatea recuperată de cîţiva reprezentanţi ai partidului de guvernămînt şi ai echipei guvernamentale: au înţeles - şi au acţionat în consecinţă - că „solidaritatea” politică nu poate merge pînă la anularea unor esenţiale valori transpartinice: onestitate, adevăr, vocea conştiinţei proprii, binele ţării. Pentru această curajoasă trezire îi felicit cald pe: Mihai Chirică (primar al Iaşului şi vicepreşedinte PSD), Valentin Cristian Lupşa (secretar general PSD Reşiţa), Robert Paskuj (preşedinte al ALDE Sibiu), Aurelia Cristea (fost parlamentar şi ministru în echipa Ponta) şi Ovidiu Mălăncrăvean (primar PSD Sighişoara). Li se adaugă şi alţi cîţiva foarte onorabili demisionari (deţinători de funcţii în guvern, chiar dacă nu toţi membri de partid): Florin Jianu (ministru pentru mediul de afaceri), Ciprian Necula, Călin Andrei Tuns, Daniel Şandru şi colaboratorii săi (de la Departamentul Centenar: Cosmin Popa, Cătălina Gabriela Bolborea, Ruxandra Ioan). Greşim, de-aici înainte, cînd vorbim, generalizator, despre PSD. Era firesc, de altfel, ca un partid atît de mare să nu fie uşor de sistematizat şi de blamat „din principiu”, printr-o judecată globală. Sînt sigur că, între membrii lui, se află destui oameni întregi care n-au decît vina de a nu se manifesta mai energic. Oricum, modelul Iliescu (care, constat cu regret, o ţine langa cu discursul său străvechi despre „incitări”) ar trebui, în sfîrşit, depăşit.

Remarc, în treacăt, şi noul efort de „reaşezare” al dlui Ciorbea, plus, last but not least, sporul de fermitate al BOR, prin mesajul Preafericitului Părinte Patriarh.

Să trecem la veştile proaste.

A devenit aproape imposibil să identificăm, în „avangarda” vieţii noastre politice, politicieni nu neapărat de anvergură, dar nici măcar încadrabili într-o medie respectabilă. Nu e vorba aici numai de corupţie, slugărnicie sau incompetenţă. E vorba de o proastă calitate umană, de grosolănie, iresponsabilitate, tupeu, nesimţire şi - nu în ultimul rînd - prostie. Mă uitam la dl Grindeanu în timpul ultimei conferinţe de presă: privea către Liviu Dragnea ca o căţeluşă spre nuia: dînd din coadă, dar cu ochii în panică. Ce să mai zic de dl Dragnea însuşi, care a învăţat destulă engleză, cît să spună că lupta anticorupţie e bullshit! În condiţii normale, dumnealui ar fi putut ajunge, cel mult, un şmecher patron de casino. A ajuns şef de partid majoritar şi lider al ţării…

Caracteristica cea mai iritantă a clasei noastre politice este suficienţa. Te miri ce ingineraş mediocru, ce activistă răscoaptă, cu aere de mătuşică grijulie, ce jurist semidoct se pronunţă, întrebaţi sau nu, pe orice temă, cu o siguranţă de sine paranoiacă. Ţanţoşi, obraznici, guralivi, agresivi, prost crescuţi, „angajaţi” partinic pînă la desfigurare, ei apar des, dacă nu zilnic, mai ales la posturi de televiziune bine plătite şi bine plătitoare, ca nişte corifei ai înţelepciunii, ai patriotismului, ai adevărului absolut. Ei ştiu! N-au dubii, ezitări, întrebări. Au doar răspunsuri. Sînt providenţiali! Şi dacă îi contrazici, te iau tare. Şterg cu tine pe jos, fac mişto, te învaţă cum e cu patria, cu trădătorii, cu sorosistii, cu inteligenţa. Nu contează că arată a plutonieri reciclaţi, a „fete bune” miloase (mai ales cu cîinii şi cu oamenii străzii), a gospodine cînd nevricoase, cînd duioase, a caftangii ideologici. Se simt bine în pielea lor, în afacerile lor, în conturile şi în vilele lor cochete. Prin inflaţia discursului, mulţi dintre ei sînt deja vedete. Cutare (şi un pic inginer, şi un pic avocat, şi UNPR şi ALDE, cînd băşcălios, cînd sumbru) e de faţă la orice dezbatere, ca un ştab prepotent, încîntat de aplombul şi competenţa proprie, cutare altul umblă cu mirul prin parlament făcînd cu ochiul Sfintei Treimi ca să-l scape de năpastă. Despre dl Tăriceanu am obosit să scriu: cînd e „tranşant” te adoarme, cînd e plicticos, te enervează. Altfel bine îmbrăcat, nu zic. Şi poate, cu timpul, etern începător cum e, o să înveţe şi ceva gramatică.

Mai e cîte unul (rămăşiţă a defunctului PRM) care nu pare să aibă o meserie clară, dar are, în schimb, o mulţime de hobby-uri (colecţionează „fineţuri” istorice şi umblă la ocultisme de pripas). Sînt mereu uimit de o doamnă pe care o ştiu „de mică”: se alinta, puber, pe lîngă politicienii momentului, în anii `90, apoi s-a decis să îmbine utilul cu plăcutul, adică viaţa privată cu strategia de carieră, a ajuns ziarist, politician, primar, şi nu m-aş mira s-o vedem, mîine poimîine, preşedinte de ţară. Mai e şi craioveanca Olguţa, intrată, virginal, în PRM, la 16 ani şi evacuată de chiar şeful ei, „tribunul” Vadim Tudor (pînă şi de el!), pentru a se instala, invulnerabilă, în PSD.

Nu contest nici talentul politic al dnei Gorghiu, o mare femeie fără noroc, gropar candid al PNL-ului. Nu ducem lipsă de minţi luminate în nici o formaţiune politică: de la certăreaţa Norica Nicolai, PNŢCD-istă, PNL-istă, USL-istă, ALDE-istă, europenistă, la rafinatul orator Teodor Atanasiu, la Mircea Diaconu, pedist, penelist, aldist, fericit să dea o indreptăţită faimă artistică pe o stingheritoare imagine politică, sau la dl Meleşcanu, care exersează, de-o viaţă, rolul omului indispensabil, gata să „slujească”, loial şi nul, toate partidele.

Mari campioni ai inteligenţei ca dnii Daea şi Iordache, sau ca doamnele Doina Pană şi Graţiela Gavrilescu (deşi se poate şi mai rău: amintiţi-vă de duduile Grapini şi Cristiana Anghel) fac, de asemenea, parte din peisaj. N-am timp, memorie şi răbdare să fac un inventar complet. Un lucru e limpede. Dacă n-ai politicieni plauzibili, sfîrşeşti prin a nu mai avea nici partide. PSD-ul e zdruncinat (sper pe un drum spre normalizare), PNL-ul e în picaj (cei buni de-acolo nu se văd, iar cei care se văd nu sînt buni. Propun o desfiinţare cu reînfiinţare pe baze noi), PMP-ul, fără Băsescu, e o abstracţiune, ALDE e un minor naufragiu ideologic, iar USR, singura noutate de pe scenă, nu se ridică încă la înălţimea propriei noutăţi. A rămas la nivel de ONG. Concluzie: n-avem ce cu ce să înlocuim. Pe cine cu cine. Poate fi o catastrofă sau un nou început, mai proaspăt. Mă tem doar că nu ne vom grăbi să mutăm munţii din loc. Vorba strămoşilor: „Nu dau turcii!”

P.S. Textul de mai sus a fost scris sîmbătă, 4 februarie. Între timp, am picat pe o „analiză” politică executată de dl Tăriceanu. M-am gîndit că, poate, dubiile mele legate de îndemînarea lui intelectuală au fost nedrepte. Dovada: Domnia Sa ne-a făcut să înţelegem că „băieţii răi” încearcă să ne convingă că există o Românie bună, a iohanniştilor, şi una rea, a dragneatăriceniştilor. Dar nu e adevărat. De fapt e invers! Cum te poţi îndoi de subtilitatea unei asemenea evaluări?

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.