Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru

17 ianuarie 2011
Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru jpeg

(dosar apărut în revista Dilemateca nr. 9 / 2006)

Mitul eminescian domin─â autoritar cultura rom├ón─â de mai bine de un secol. Geniu disp─ârut ├«n floarea v├«rstei, bolnav ┼či nefericit suflete┼čte, dar de o moralitate ┼či un patriotism des─âv├«r┼čite, intransigent, fervent ┼či drept militant politic, de o inteligen┼ú─â sclipitoare care l-a situat ├«n avangarda ┼čtiin┼úelor politice, economice, sociale ┼či tehnice, romantic ├«nt├«rziat ├«ns─â poet nepereche, poet na┼úional, poet social, luceaf─âr al poeziei rom├óne┼čti, ├«ntemeietorul limbii noastre literare, chintesen┼ú─â a spiritualit─â┼úii rom├óne┼čti, ÔÇ×om deplin al culturii rom├óneÔÇŁ... Eminescu supravie┼úuie┼čte cu greu propriului mit. Sprijinind cauza mai tuturor intereselor politice, morale sau literare ale posterit─â┼úii; revendicat de c─âtre toate formele de na┼úionalism: ortodoxism, legionarism, protocronism ┼či, acum, de noua dreapt─â, Eminescu a reu┼čit s─â fie - cum a formulat Nicolae Manolescu - ÔÇ×emblematic pentru toate curentele de g├«ndire din secolul nostru.ÔÇŁ Ast─âzi, editarea operei eminesciene este suspect─â de erori semnificative ┼či, paradoxal sau nu, critica literar─â ├«nc─â nu ne-a dat un Eminescu al timpului nostru.

Receptarea critic─â a lui Eminescu num─âr─â trei mari momente importante. Primul, articolul lui Maiorescu din 1898, ce urmeaz─â primei edi┼úii de poezii, ├«n care criticul impune imaginea unui spirit shopenhauerian, a geniului pur abstras cotidianului. Al doilea moment corespunde public─ârii poeziilor postume ├«n edi┼úia Perpessicius ┼či studiilor lui C─âlinescu ┼či Vianu din anii `30, urmate de interpretarea lui Ion Negoi┼úescu, tip─ârit─â ├«n 1968, prin care se stabile┼čte valoarea postumelor ┼či imaginea romanticului vizionar. De┼či, ├«ntre timp, prima edi┼úie academic─â s-a ├«ncheiat, materialul biografic s-a completat nesperat (cele 93 de scrisori inedite adresate Veronic─âi Micle au fost publicate ├«n 2000), iar mitul s-a consolidat prin emfaz─â critic─â, festivism politic ┼či, dup─â `89, prin comercialul anivers─ârilor, critica operei eminesciene a r─âmas, substan┼úial, la nivelul contribu┼úiilor interbelice. De aceea, consider al treilea moment important al recept─ârii lui Eminescu nr. 265/1998 al Dilemei ├«n care s-a ├«ncercat pentru prima ┼či singura dat─â cu un asemenea impact deconstruc┼úia cultului personalit─â┼úii poetului ┼či a prejudec─â┼úilor din imaginarul colectiv, rediscutarea mitului literar, reevaluarea ┼či revitalizarea spiritului critic, precum ┼či o indirect─â invita┼úie la relectur─â.

Dac─â ├«n anii `20, pe frontispiciul revistei xenofobe Porunca vremii erau reproduse cele dou─â versuri din ÔÇ×Doin─âÔÇŁ, citate mai t├«rziu ├«ntr-un celebru discurs de Ceau┼čescu ├«nsu┼či, ┼či dac─â ├«n ultimii ani se public─â c─âr┼úi ├«n care Noua dreapt─â crediteaz─â asasinarea politic─â a publicistului na┼úionalist Eminescu ├«n contextul unor ample ┼či secrete opera┼úiuni de spionaj austro-ungar, urmate de intern─âri ┼či injec┼úii for┼úate cu droguri ├«n spitale psihiatrice, ei bine, acestea nu s├«nt dec├«t efectele negative directe ale ├«ntre┼úinerii mitului prin idolatrie, demagogism ┼či emfaz─â critic─â. C─âci rediscutarea unui mit literar la rom├óni ÔÇô ├«nc─â resim┼úim puternic nevoia de compensa┼úie moral─â pe care o asigur─â mitul -, echivaleaz─â ├«ntotdeauna cu o ac┼úiune obscur─â de discreditare a valorilor na┼úionale. ÔÇ×Revolt─â antieminescian─âÔÇŁ, ÔÇ×atac al masonerieiÔÇŁ, ÔÇ×mizerie moral─âÔÇŁ, ÔÇ×def─âimareÔÇŁ, ÔÇ×sacrilegiuÔÇŁ, ÔÇ×ac┼úiune antina┼úional─â ┼či antimitologic─âÔÇŁ, ÔÇ×conspira┼úie iudaic─âÔÇŁ, ÔÇ×crim─â de l├Ęse-majest├ĘÔÇŁ s├«nt c├«teva dintre aprecierile iconoclastului num─âr dilematic, num─âr prezentat, aproape un deceniu mai t├«rziu, ├«n Dic┼úionarului General al Literaturii Rom├óne editat de Academia Rom├ón─â, drept ÔÇ×expresia unui proces mai general, vizibil ┼či ├«n domeniul istoriei, de demitizare a valorilor na┼úionale, pe motiv c─â acestea au fost exagerate ┼či, ├«n consecin┼ú─â, trebuie revizuite pentru a putea s─â fim, astfel, accepta┼úi ├«n EuropaÔÇŁ.
Iat─â, de c├«teva s─âpt─âm├«ni Rom├ónia a fost ÔÇ×acceptat─â ├«n EuropaÔÇŁ. Independent de aceast─â realizare, este timpul unei noi evalu─âri a mitului eminescian ├«n spa┼úiul intitu┼úional, precum ┼či ├«n cel public, dac─â ┼či ├«n ce fel s-a ├«mprosp─âtat receptatea critic─â a poetului ├«n institu┼úiile culturale, ├«n exegezele de autor ┼či ├«n percep┼úia imaginarului cultural colectiv. Altfel spus, cum este tratat Eminescu ├«n dic┼úionarele, ├«n manualele alternative, contribu┼úiile eminescologice ┼či ├«n publicistica ultimilor ani.

Mitizare în stil academic

Spre deosebire de Dic┼úionarul Scriitorilor Rom├óni (coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol 2. 1998), ├«n care articolul dedicat poetului este scris de regretata Ioana Em. Petrescu, unul dintre pu┼úinii no┼čtri eminescologi profesioni┼čti, ┼či spre deosebire de Dic┼úionarul Analitic de Opere Literare Rom├óne┼čti (coord. Ion Pop, 4 vol., 1998-2003), unde cercet─âtorii clujeni reu┼česc performan┼úa de a scrie despre poet curat, corect ┼či echilibrat, capitolul Eminescu din Dic┼úionarul General al Literaturii Rom├óne (vol. 3, 2005) este o mostr─â de inadecvare, neputin┼ú─â ┼či chiar iresponsabilitate critic─â.

Coordonatorul dic┼úionarului, Eugen Simion, pe atunci ├«nc─â pre┼čedintele Academiei Rom├óne, ┼či Mihai Cimpoi, pre┼čedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, ┼či-au adjudecat onoarea de a scrie despre ÔÇ×poetul na┼úionalÔÇŁ, nel─âs├«nd s─â le scape prilejul unui subtil transfer de prestigiu. De┼či pe lista de colaboratori ai dic┼úionarului erau numero┼či cercet─âtori cu mult mai buni ┼či mai potrivi┼úi pentru o astfel de ├«ntreprindere. De altfel, cu Eugen Simion s-a ├«nt├«mplat un fenomen previzibil. Falsa glorie academic─â ┼či oportunismul ideologic postdecembrist au cerut, ├«n timp, sacrificii: prin manageriatul s─âu prelungit ┼či discutabil, E. Simion, pre┼čedinte de Academie, i-a deprofesionalizat vizibil ┼či pe profesorul E. Simion, ┼či pe criticul E. Simion. Cel care pe la jum─âtatea anilor `60 avea printre cele mai bune ┼či mai la zi lecturi din critica francez─â, s-a dovedit acum excedat de bibliografia critic─â literar─â din ultimele dou─â decenii. Medalionul despre Eminescu, scris ├«mpreun─â cu M. Cimpoi, este o c─âl─âtorie critic─â ├«n urm─â cu o jum─âtate de secol: cele mai recurente dou─â referin┼úe critice din acest medalion s├«nt Maiorescu ┼či C─âlinescu.

Dup─â o prim─â parte biografic─â bun─â, informat─â ┼či scris─â alert (nimic ├«ns─â despre boal─â, subiect intens politizat ┼či controversat), urmeaz─â ceea ce ar fi trebuit s─â r─âm├«n─â, de fapt, pe ciorne: o abordare descriptiv-tematic─â, lung─â ┼či nes─ârat─â (se preia de la Al. Piru num─ârarea versurilor poemelor), neinspirat─â, f─âr─â nerv critic, schi┼ú├«nd o mitocritic─â de almanah (de altfel, mitul e singurul concept, bun la toate), cu referin┼úe firave, pu┼úine ┼či anacronice, care nu ajung nici m─âcar ├«n postbelic (bibliografia ultimilor 20 ani nu e asimilat─â, iar teoria lui Virgil Nemoianu despre ÔÇ×romantismul BiedermeierÔÇŁ, de departe cea mai interesant─â propunere teoretic─â de reg├«ndire a romantismului est-european, nu e nici m─âcar men┼úionat─â), ├«ntr-un limbaj pre┼úios, greoi metaforic (ÔÇ×voca┼úia uranic─âÔÇŁ, ÔÇ×atitudinea hiperiorian─âÔÇŁ), ├«n fine, o exegez─â redundant─â ┼či aproximativ─â (lirica poetului ÔÇ×nu se mai bizuie pe morfologia sau pe sintaxa versului, ci pe altceva, nedefinit ┼či straniuÔÇŁ), st├«njenitor de impresionist─â, exclamativ─â (ÔÇ×Ce este omul, ce valoare are existen┼úa lui, ce a r─âmas din tot ce a fost bun ┼či frumos? ├Äntreb─âri umilitor de simple, la ├«ndem├«na oricuiÔÇŁ), redus─â, de fapt, la nesf├«r┼čite jenante parafraz─âri ┼či descrieri ┼čcol─âre┼čti, unele de un umor involuntar memorabil, cum este, de pild─â, repovestirea poemului Memento mori de la pag. 45. Iat─â doar dou─â mostre de astfel de exegez─â primar─â: c─âl─âtoria Luceaf─ârului este ÔÇ×o viziune cosmogonic─â formidabil─â ├«n care intr─â v─âi haotice, izvoare de lumin─â, mai multe straturi de stele ┼či ceruri suprapuse, goluri care se nasc de pretutindeni, mi┼čcate, toate, de o sete care soarbe ┼či pr─âbu┼čite ├«ntr-un ad├«nc asem─ân─âtor cu o oarb─â uitareÔÇŁ ┼či ├«n Gemenii ÔÇ×s─â auzi cuv├«ntul numai pe dos, s─â ┼úi se ├«ng─âlbeneasc─â sufletul, s─â-┼úi sece ochii din cap, s─â-┼úi intre frica de moarte ├«n oase, s─â ai ├«n orice om un du┼čman, s─â te usuci pe tron ┼či s─â ajungi stafie ÔÇô arat─â o imagina┼úie liric─â foarte productiv─â.ÔÇŁ

Av├«nd ├«n spate o bogat─â tradi┼úie eminescologic─â, plus o dezbatere dilematic─â semnificativ─â despre mitul poetului, cei doi critici rateaz─â spectaculos ocazia de a fi scris un Eminescu m─âcar corect ┼či adus la zi. Nimic despre dinamica fascinant─â pe care un geniu poetic o st├«rne┼čte ├«n succesiunea genera┼úiilor critice nu se g─âse┼čte aici. Articolul ├«nchinat de cei doi academicieni celui mai mare poet rom├ón ne ofer─â un Eminescu liniar, univoc, singular, ├«n afara oric─ârei problematici, un monolit de text critic sufocant care nu las─â s─â se ├«ntrevad─â fluctua┼úiile unei recept─âri critice ce se ├«ntinde pe ├«ntreaga durat─â a bietei noastre literaturi. C├«nd cei doi spun c─â din cauza ÔÇ×spiritului nostru corupt de modernit─â┼úiÔÇŁ nu vibr─âm la unele versuri cam greoaie, afirma┼úia echivaleaz─â cu punerea lac─âtului pe o oper─â ├«nchis─â ┼či abandonat─â. Receptarea poetului dup─â `89 este min─â de aur pentru orice critic, oric├«t de m─ârginit ar fi el. ├Äncercarea de revitalizare critic─â declan┼čat─â de Dilema este ├«ns─â pentru cei doi numai ÔÇ×expresia unui proces de demitizare a valorilor na┼úionaleÔÇŁ. Eseul Ilinei Gregori Eminescu la Berlin, considerat unanim una dintre cele mai bune contribu┼úii la eminescologie (┼či men┼úionat la bibliografie) este tocmai o reac┼úie la criza exprimat─â ├«n tema dilematic─â. O spune chiar autoarea ├«n prefa┼ú─â, d├«nd un bob├«rnac ┼či academicienilor ┼či eminescologilor de ocazie.

Din p─âcate, E. Simion ┼či M. Cimpoi ┼či-au atins aici limitele ┼či fac un deserviciu poetului contribuind la mitul Eminescu prin comentariul lor anacronic, conven┼úional ┼či fals encomiastic. Irita┼úi de verdictul precarit─â┼úii g├«ndirii politice a poetului dat de speciali┼čti precum Zigu Ornea ┼či Cristian Preda, cei doi st├«rnesc compasiune ├«ncerc├«nd s─â demonstreze pe aproape patru pagini de dic┼úionar, taman ÔÇ×calitatea literar─âÔÇŁ a prozei politice, ÔÇ×colorat─â de emotivitate ┼či de imagina┼úieÔÇŁ, plin─â de ÔÇ×un num─âr mare de proverbeÔÇŁ. Citatele reproduse din publicistica lui Eminescu nu fac dec├«t s─â confirme maniheismul, utopismul, accentele xenofobe ┼či inadecvarea la realitatea istoric─â a g├«ndirii politice a poetului, lucru care, o dat─â acceptat, oare cu ce va ┼čtirbi genialitatea lui!? ├Än prefa┼ú─â, E. Simion respinge r─âfuielile ca metod─â de dic┼úionar, numai c─â, ├«n cazul Eminescu, ar fi vorba, chipurile, de nobila combatere a ÔÇ×demitiz─ârii valorilor na┼úionaleÔÇŁ de c─âtre ÔÇ×europeni┼čti ┼či interna┼úionali┼čtiÔÇŁ, teorie reluat─â inclusiv ├«n Cuv├«ntul ├«nainte a manualului de clasa a X-a de la Editura Corint.

┼×i ca ┼či cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, fotografia reprodus─â ├«n paginile dic┼úionarului este sinistra statuie a lui Gheorghe Anghel, din fa┼úa Ateneului, cu un Eminescu ├«n boxeri, purt├«nd mantie, frez─â ├á la Bon Jovi ┼či sf├«rcuri erecte. Iar la final e citat─â fraza lui C─âlinescu cu apele care vor seca ├«n albie, cu cetatea ┼či cu ┼úeava crinului, plus delirul mistic al lui Arghezi c─âruia ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ i se arat─â rupt ÔÇ×din Sfintele Scripturi, dup─â ApocalipsÔÇŁ. Sp─â┼či┼úi, ├«nc─â ├«l a┼čtept─âm pe Eminescu s─â ne judece!

ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ - Eugen Simion ┼či Mihai Cimpoi ├«n DGLR:

ÔÇ×├Än ultimii ani au ap─ârut semne de iritare fa┼ú─â de opera ┼či cultul eminescian. Revista ┬źDilema┬╗ a publicat un num─âr (265/1998) ├«n care c├«┼úiva publici┼čti tineri declar─â c─â Eminescu ├«i plictise┼čte ┼či c─â, ├«n genere, este un poet dep─â┼čit, un prozator inexistent ┼či un publicist nul. Este expresia unui proces mai general, vizibil ┼či ├«n domeniul istoriei, de demitizare a valorilor na┼úionale, pe motiv c─â acestea au fost exagerate ┼či, ├«n consecin┼ú─â, trebuie revizuite pentru a putea s─â fim, astfel, accepta┼úi ├«n Europa. Argument facil.ÔÇŁ

├Än Memento mori ÔÇ×o metafor─â este memorabil─â: aceea a timpului mort care se dilat─â ┼či devine eternitate: ┬źTimpul mort ┼či-ntinde membrii ┼či devine ve┼čnicie┬╗.ÔÇŁ

ÔÇ×Morala poemului [Luceaf─ârul] este anun┼úat─â explicit ├«n final: destinul nu poate fi schimbat, geniul este nemuritor ┼či f─âr─â noroc, el nu se poate amesteca ├«n cercul str├«mt al existen┼úei comune...: ┬źTr─âind ├«n cercul vostru str├«mt/ Norocul v─â petrece,/ Ci eu ├«n lumea mea m─â simt/ Nemuritor ┼či rece.┬╗ÔÇŁ

ÔÇ×Poemul [Od─â (├«n metru antic)] reclam─â o mare combustie interioar─â (┬źPe-al meu propriu rug, m─â topesc ├«n fl─âc─âriÔÇŽ┬╗), suferin┼úe insuportabile, un chin, ├«n fine, f─âr─â cap─ât, ├«n timp ce limbajul care exprim─â toate acestea este bine m─âsurat, f─âr─â ornamente, abstract ┼či rece ca fl─âc─ârile albastre care se ridic─â din comorile ascunse ├«n p─âm├«nt. Sau ca ┼či c├«nd peste o groap─â de j─âratic ai arunca pl─âci groase de marmur─â.ÔÇŁ
 

Manuale ca la carte

Gloria de care se bucur─â ├«nc─â ├«n liceele patriei o carte mediocr─â cum este Scriitori rom├óni de azi nu poate fi explicat─â dec├«t prin mediocritatea majorit─â┼úii profesorilor. Prin urmare, consecin┼úele negative ├«n mentalul didactic ale unui dic┼úionar girat de Academie pot fi semnificative. Din fericire, dup─â ani buni ├«n care ┼čcoala a f─âcut mari deservicii operei eminesciene prin ├«ncremenirea ├«ntr-o unic─â viziune, ├«n cli┼čeu ┼či encomion, manualele alternative reprezint─â una dintre cele mai bune reforme din ├«nv─â┼ú─âm├«ntul acestor ani. Alc─âtuite ┼či scrise inteligent de filologi profesioni┼čti, g─âsesc majoritatea manualelor ┼čcolare suficient de consistente, de variate ┼či de actuale. La capitolul Eminescu, fie c─â este vorba despre curentul romantic, despre istoria poeziei sau despre ÔÇ×evolu┼úia prozeiÔÇŁ, fie c─â poetul ilustreaz─â printr-o crea┼úie liric─â sau ├«n proz─â o anumit─â tem─â, cum este, de pild─â, iubirea, ├«ntregul aparat didactic este complex ┼či atr─âg─âtor.

├Än manualul de clasa a XII-a, de la Editura Sigma (coordonat de Nicolae Manolescu, autori: George Ardeleanu, Matei Cerkez, Dumitri┼úa Stoica ┼či Ioana Triculescu), poemul ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ este ├«nso┼úit de referin┼úe critice din Mircea C─ârt─ârescu ┼či Ioana Em. Petrescu, dosarul critic al operei subliniaz─â existen┼úa interpret─ârilor multiple ┼či este ├«nso┼úit de o variant─â par┼úial─â a poemului cu comentarii de Petru Cre┼úia, pentru ca la final dou─â texte ┼čtiin┼úifice de fizic─â modern─â s─â-i familiarizeze pe elevi cu problema vitezei luminii ┼či cu aspecte privitoare la m─âsurarea distan┼úei interstelare. ├Än manualul de clasa a XI-a, de la Grupul Editorial Art (coordonat de Mircea Martin, autori: Carmen Ligia R─âdulescu, Elisabeta Ro┼čca ┼či Rodica Zane), ├«n paralel cu nuvela ÔÇ×S─ârmanul DionisÔÇŁ le este oferit elevilor, pentru exerci┼úiul intertextualit─â┼úii, un fragment din Cartea de nisip a lui Borges.

Excep┼úia o reprezint─â manualul de clasa a X-a de la Editura Corint coordonat de Eugen Simion (autori: Florina Rogalski ┼či Diana H─ârtescu), unde referin┼úele critice ┼či bibliografia s├«nt minimale, anacronice ┼či... autoreferen┼úiale. Florina Rogalski fiind autoarea jenantului plagiat din Manualul de limba ┼či literatura rom├ón─â pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2002, manual ce a cunoscut, tot sub coordonarea academicianului E. Simion, mai multe tiraje. ├Än ciuda demasc─ârii ┼či demonstr─ârii repetate a plagiatului.

Un mit încă needitat

De altfel, Academia Rom├ón─â se face vinovat─â ┼či de pierderea a zece miliarde de lei vechi (cf. cotidianului Ziua din 12 dec. 2006), bani aloca┼úi anul trecut pentru editarea celui de-al ┼čaptele volum din Caietele Eminescu, volum preconizat s─â apar─â, totu┼či, luna aceasta cu sprijinul Funda┼úiei Na┼úionale pentru ┼×tiin┼ú─â ┼či Art─â. Cele ┼čase volume ale manuscriselor tip─ârite p├«n─â acum de Monitorul Oficial au ├«ns─â un tiraj confiden┼úial, nu au fost lansate ┼či nici difuzate sau scoase la v├«nzare ┼či se pare c─â o bun─â parte din cele 42 de caiete eminesciene (8.661 pagini de manuscris) donate Bibliotecii Academiei de Maiorescu ├«n 1902 ÔÇô care con┼úin inclusiv reflec┼úii erotice explicite ┼či versuri pornografice ┼či pe care entuziastul Constantin Noica le-a numit cam pripit ÔÇ×document unic ├«n cultura european─âÔÇŁ - abia mai pot fi consultate din cauza gradului avansat de degradare.

Mai mult, speciali┼čtii s├«nt de p─ârere c─â editarea operei lui Eminescu trebuie, pur ┼či simplu, luat─â de la cap─ât. Petru Cre┼úia ┼či Nicolae Georgescu ┼či-au exprimat, cu solide argumente, ├«ndoielile cu privire la corectitudinea textelor din edi┼úia Perpessicius (6 vol., 1939-1963), singura de p├«n─â acum. ├Ämp─âr┼úirea textelor poetice ├«n antume ┼či postume, reevaluarea punctua┼úiei (├«n special erorile de lec┼úiune a virgulelor care schimb─â sensurile versurilor), paternitatea unor texte publicistice - erorile de atribuire ┼či de identificare a unor traduceri se ÔÇ×datoreaz─âÔÇŁ lui D. Vatamaniuc, care ast─âzi legitimeaz─â cu prefe┼úe teoriile complotiste ale extremi┼čilor exege┼úi de la Noua dreapt─â - s├«nt suficiente motive care s─â justifice reluarea urgent─â a edit─ârii.

├Än a┼čteptarea criticii adev─ârate care s─â ne dea, ├«n sf├«r┼čit, un Eminescu al timpului nostru, infla┼úia de eminescolatrii ┼či de exege┼úi neprofesioni┼čti, iresponsabili, impostori sau de-a dreptul stupizi, precum ┼či festivismul manifest─ârilor omagiale care ├«ntre┼úin cli┼čeele, prejudec─â┼úile ┼či cultul personalit─â┼úii poetului a┼čezat mai presus de orice critic─â, toate acestea nu fac dec├«t s─â interpun─â, ├«n continuare, ├«ntre noi ┼či opera poetului, distan┼úa mitului. Intangibil ┼či rece.

EminescuÔäó

├Än var─â, site-ul LiterNet.ro a lansat concursul ÔÇ×C├«┼čtig─â cu ScorneliusÔÇŁ la care cititorii erau invita┼úi ÔÇ×s─â-l scoat─â pe Eminescu la produsÔÇŁ, s─â caute un produs care s─â merite al─âturarea cu numele ÔÇ×Luceaf─ârului poeziei rom├óne┼čtiÔÇŁ. (Prima ini┼úiativ─â de acest fel apar┼úine, de fapt, basarabenilor care au ┼či scos pe pia┼ú─â, acum c├«┼úiva ani, o marc─â de ┼úig─âri numit─â chiar ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ). Ini┼úiatorul concursului a fost publicitarul Florin Dumitrescu: ÔÇ×E vorba de un concurs de creativitate care combin─â spiritul de ┬źscorneal─â┬╗ cu ┬źo brum─â de cultur─â┬╗. Dup─â modelul unor produse din UE, care poart─â numele unor clasici ai literaturii universale (uleiul Dante, undi┼úa Shakespeare, jocul video Hugo etc.), Scornelius ├«i ├«ndeamn─â pe liternau┼úii rom├óni s─â numeasc─â produse care ar putea purta numele clasicului nostru major.ÔÇŁ

Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a reac┼úionat promt: ÔÇ×Pentru mine, numele Eminescu are o alt─â semnifica┼úie. Nu-l v─âd ca produs de deratizare, marc─â de c─âma┼č─â sau dero. Mi se pare un joc riscant. Eminescu are pentru mine semnifica┼úie de brand de ┼úar─â, deci nu ├«l v─âd ca pe un produs de utilitate imediat─â. ├Äl v─âd ca pe un proiect cultural, un summum al poten┼úialit─â┼úii creatoare din Rom├óniaÔÇŁ.

C├«┼čtig─âtori au fost Liviu Ornea, pentru Culegerea de teste gril─â pentru admiterea la facultate, pe a c─ârei copert─â s─â scrie: ÔÇ×Dintre sute de catarge care las─â malurile,/ C├«te oare le vor sparge: a. V├«nturile; b. ValurileÔÇŁ; ┼či Lucian Dobrovicescu pentru Eminescu 1.0, dic┼úionar de rime, ÔÇ×un software de generat rime pentru poe┼úii ├«ncep─âtori sau copywriters, o extindere electronic─â a geniului s─âuÔÇŁ.

Lucr─ârile unui alt proiect, ÔÇ×Eminescu ├«n grafica umoristic─â interna┼úional─âÔÇť, ini┼úiat de caricaturistul Nicolae Ioni┼ú─â, pre┼čedintele biroului pentru Europa de Est a Asocia┼úiei Interna┼úionale a Caricaturi┼čtilor CRN, pot fi accesate aici.

ÔÇ×┼×OCANT ÔÇô Gigolo Eminescu. Miturile culturii rom├óne, f─âcute... po┼čt─â rapid─â. Orice om educat, care mai are un pic respect pentru valorile culturale ale acestui popor, nu ar ├«ndr─âzni s─â se g├«ndeasc─â la a┼ča ceva, dar─âmite s─â mai ┼či utilizeze imaginea celor trei mon┼čtri sacri [Eminescu, Enescu ┼či Caragiale] ├«n asemenea ipostaze moderne. Cu toate acestea, Campania Na┼úional─â Po┼čta Rom├ón─â a pl─âtit bani grei companiei de publicitate GMP Advertising s─â comit─â acest sacrilegiu...ÔÇŁ ÔÇô Monitorul de Cluj, octombrie 2005

Perle academice:

ÔÇ×├Äntr-o oper─â non-canonic─â, recuren┼úele chreodei ┼či raporturile incertitudinale se manifest─â pe deplin, printr-un permanent dinamism contradictorial magmatic. Cele patru ┬źstoikeia┬╗ la care am recurs spre a indica r─âsp├«ntiile tensionale ale poeziei secolului al XX-lea, se reg─âsesc ├«n opera eminescian─â ca unde magmatice ├«n plin─â desf─â┼čurare epirogenetic─â...ÔÇŁ Pompiliu CR─éCIUNESCU ├«n Eminescu ÔÇô paradisul infernal ┼či transcosmologia, Editura Junimea, Marele Premiu al Centrului de la Ipote┼čti ├«n 2006

ÔÇ×Caietele ne dezv─âluie c├«t de rodnic─â ar fi putut fi toamna eminescian─â dac─â am fi avut ┼či o var─â eminescian─â ┼či dac─â verile ÔÇô ├«n sensul real al cuv├«ntului ÔÇô nu i-ar fi fost confiscate de istovitoarea munc─â din redac┼úia bucure┼čtean─â, goal─â ├«n sezon estival, c├«nd ceilal┼úi ├«┼či f─âceau vacan┼úele la munte sau la mare.ÔÇŁ Vasile MUSC─é ├«n Lumile ┼či trecerile lui Eminescu, Editura Grinta, 2004

ÔÇ×Numele s─âu ini┼úial Mihai Eminescu are exact 14 litere (5 ┼či 7). Poetul va debuta ├«n revista Familia ÔÇô 7 litere ÔÇô la 25.02.1866, asuma cifrelor 30, adic─â 3 sau de 5 ori 6, chiar ┼či anul juc├«ndu-se iar cu 5 ┼či 7. dac─â mai lu─âm ├«n coniderare ┼či titlul poeziei, a┼ča cum a fost scris atunci (┬źDe-a aveÔÇŽ┬╗) vom g─âsi din nou 7 litere. Recunoa┼čterea sa ca poet a avut loc la Junimea, care are iar─â┼či ┼či iar─â┼či 7 litere. Capodopera sa ┬źLuceaf─ârul┬╗ (10 litere adic─â de 2 ori 5) va ap─ârea ├«n revista Convorbiri literare la 7.08.1883, sum─â de cifre 35, adic─â 8 sau de 5 ori 7. ┼×i mai evidente s├«nt aceste ┬źcoinciden┼úe┬╗ ├«n opera eminescian─â: time, cuvinte, titluri, toate poart─â ca o povar─â ap─âsarea acestui algoritm.ÔÇŁ Lucian FILIP ├«n Graiul Maramure┼čului, februarie 2000

ÔÇ×Arheul devine unicul principiu al unei ontologii eminesciene, dar nu at├«t al uneia explicite, care nici nu prea exist─â la Eminescu, dec├«t ├«n m─âsura ├«n care am v─âzut, c├«t al uneia implicite, cam ├«n sensul ├«n care nem┼úii vorbesc, despre un necesar Weltanchauung al unit─â┼úii ┼či coeren┼úei operei, deci condi┼úionat estetic.ÔÇŁ Mihai CIMPOI ├«n Dacia literar─â, nr. 1/2000

ÔÇ×CHEMARE LA ROM├éNISM ÔÇô An de an ne ├«nt├«lnim ├«n ziua de 15 ianuarie pentru a s─ârb─âtori na┼čterea lui Mihai Eminescu. ├Än fapt, ├«n fiecare an ce trece ├«l ├«ngrop─âm tot mai mult ├«n propria-i imagine. V─â invit─âm ├«n aceea┼či zi de 15 pentru a ├«ncerca, renun┼ú├«nd la inevitabilele vanit─â┼úi ale epocii, s─â-l dezgrop─âm pe Eminescu dezgrop├«ndu-ne ├«n acela┼či timp pe noi.ÔÇŁ Afi┼č pe holul Universit─â┼úii ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇŁ din Cluj

ÔÇ×Opiniile eminescologilor, spre exemplu cea a Acad. M. Cimpoi converge spre aceea c─â via┼úa uman─â se def─â┼čoar─â sub semnul cumpenei eminesciene cu dou─â ciuturi care c├«nd urc─â cea plin─â, se coboar─â cea de┼čart─â.ÔÇŁ Vlad CHIRIAC ├«n Ecoul Eminescu, ziar editat de Centrul Academic Interna┼úional Eminescu, Chi┼čin─âu, nr. 6/2004

ÔÇ×O formul─â celebr─â din Noul Testament preconizeaz─â ┬źDac─â ochiul t─âu te duce la p─âcat, smulge-┼úi-l!┬╗ Din fericire, nici un cre┼čtin ┼či nici Eminescu nu ┼či l-a smuls. ├Än ultim─â instan┼ú─â, nici etica cre┼čtin─â ┼či nici cea a grecilor antici nu pot l─âmuri problema cuplului.ÔÇŁ Svetlana Paleologu-MATTA, Eminescu ┼či abisul ontologic, Aarhus, Nord, 1988, p. 88)

 ÔÇ×Spa┼úiul temporal 15 ianuarie ÔÇô 15 iunie are deja o ciclicitate mistic─â. Poetul se na┼čte ├«n fiecare 15 ale primei luni a anului, pe 15 iunie se duce s─â moar─â pu┼úin ÔÇô vorba altui poet ÔÇô iar celelalte ┼čase luni ale anului se purific─â ├«n Nirvana cre┼čtin─â, pentru a reveni iar─â┼či ├«n orizontul de referin┼ú─â al rom├ónilor. De fapt, ziua de na┼čtere fiind oarecum ├«n apropierea Cr─âciunului, iar ziua mor┼úii aproape de ziua ├Änvierii ┼či ├Än─âl┼ú─ârii la cer a lui Isus Hristos, momentele de referin┼ú─â ale vie┼úii lui Eminescu se ├«nscriu ├«ntre coordonatele principalelor s─ârb─âtori ale cre┼čtin─ât─â┼úii ortodoxe. [...] Dumnezeu a creat lumea, dar fiul lui Dumnezeu ÔÇô Eminescu a creat neamul rom├ónesc.ÔÇŁ (Aureliu Goci, Eminescu la infinit, Bucure┼čti, Viitorul Rom├ónesc, 1997, pp. 32-33)

 ÔÇ×Trecerea de la tradi┼úie la tradi┼úia rupturii nu poate fi s─âv├«r┼čit─â dec├«t prin intermediul unui proiect multidimensional al g├«ndirii, ├«n care dimensiunile sunt date nu de ÔÇÖstructuriÔÇÖ (fixe) ci de unde magmatice succesive ┼či simultane. Aceasta este noima construc┼úiei dinamice a interpret─ârii, invocat─â mai ├«nainte prin conjugarea mi┼čc─ârilor oro- ┼či epirogenetic─â [....]. C─âci ├«ntr-o oper─â non-canonic─â, repet─âm, recuren┼úele chreodei ┼či raporturile incertitudinale (pe care aceasta le implic─â), se manifest─â pe deplin, printr-un permanent dinamism contradictorial magmatic. Cele patru ÔÇÖstoikeiaÔÇÖ la care am recurs spre a indica r─âsp├«ntiile tensionale ale poeziei secolului al XX-lea, se reg─âsesc ├«n opera eminescian─â ca unde magmatice ├«n plin─â desf─â┼čurare epirogenetic─â...ÔÇŁ (Pompiliu Cr─âciunescu, Eminescu ÔÇô paradisul infernal ┼či transcosmologia, Ia┼či, Junimea, 2000, p. 66)

ÔÇ×Dac─â Eminescu ar fi tr─âit ├«nc─â 33 de ani, mai precis din 1883 ├«ncolo..., ar fi construit ┼či modernizat, ├«n viziune rom├óneasc─â, toate ┼čtiin┼úele universului, afirm─âm utopia cu o durere grav─â ├«ndelung mistuit─â de g├«ndirea noastr─â, ┼či Gemenii reprezint─â ├«n acest sens una din dovezi.ÔÇŁ (Constantin Cri┼čan, Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul ├«n genunchi, Bucure┼čti, Eminescu ÔÇô Vinea, 1999, p. 50)

ÔÇ×Fiecare ie┼čire peste grani┼ú─â, era ├«nso┼úit─â ├«n prealabil de o ┼čedin┼ú─â de spiritism, spiritul lui Eminescu asigur├«ndu-ne c─â totul va fi bine ┼či s─â nu uit─âm c─â ├«n toate c─âl─âtoriile, spiritul lui ┼či al Petriei sunt al─âturi de noi tot timpul ┼či orice s-ar ├«nt├«mpla, ne vor scoate din ├«ncurc─âtur─â. S─â ai asemenea garan┼úii ┼či s─â se ├«ndeplineasc─â absolut toate prezicerile, ne f─âcea s─â tr─âim permanent, miracol dup─â miracol, un fel de Nirvana, pe care am fi dorit-o s-o tr─âiasc─â c├«t mai mul┼úi dintre semeni de ai no┼čtri.ÔÇŁ (Aurel Constantinescu-Severin, Revela┼úii din lumea de dincolo, Editura asocia┼úiei Culturale UNESCO ÔÇ×Iulia Ha┼čdeuÔÇŁ, 2003, p. 20)

ÔÇ×Asemeni oric─ârui t├«n─âr ├«ndr─âgostit, Eminescu se va plimba pe l├«ng─â plopii f─âr─â so┼ú ┼či va degera ├«n fa┼úa casei, a┼čtept├«nd ca iubita s─â se arate la fereastr─â. O va dori trupe┼čte, demonstr├«nd o normalitate contestat─â pe nedrept de unii, iar tocmai de aceea va fi ├«n┼úeles ┼či c─âutat nu numai de abstinentul adept al amorului frustrat ┼či pur.ÔÇŁ (Ovidiu Vuia, Misterul mor┼úii lui Eminescu, Bucure┼čti, Editura Paco, 1996, p. 61)

Din ancheta ÔÇ×Rom├ónul secolului, rom├ónul mileniuluiÔÇŁ realizat─â ├«n anul 1999 printre de c─âtre Ziarul de Cluj, iat─â c├«teva dintre motiva┼úiile celor care l-au nominalizat pe Eminescu:
ÔÇó ÔÇ×Pentru c─â este unificatorul na┼úiunii ┼či coloana sa vertebral─âÔÇŁ - Nicolae Breban
ÔÇó ÔÇ×Pentru c─â a realizat chintesen┼úa spiritualit─â┼úii rom├óne┼čti.ÔÇŁ - Adrian Iorgulescu
ÔÇó ÔÇ×Pentru c─â a sublimat tot ceea ce putea fi sfin┼úire ├«n stilul rom├ónesc.ÔÇŁ - Cornel Nistorescu
ÔÇó ÔÇ×Pentru c─â a ├«ntruchipat esen┼úa spiritualit─â┼úii culturale rom├óne┼čti.ÔÇŁ - ┼×erban Papacostea
ÔÇó ÔÇ×Pentru c─â este st├«lpul fiin┼úei na┼úionale.ÔÇŁ - R─âzvan Theodorescu

Antibibliografie selectiv─â (1996-2006):

Valeriu Anania, Imn Eminescului; Noemi Bomher, Magie luminoas─â ├«n opera lui Mihai Eminescu ┼či Mit ┼či mitologie eminescian─â; Lucian Boz, Masca lui Eminescu; Tudor C─âtineanu, Echilibru ┼či dezagregare; C─âlin L. Cern─âianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului; Mihai Cimpoi, orice; Theodor Codreanu, Dubla sacrificare a lui Eminescu; Pompiliu Cr─âciunescu, Eminescu ÔÇô paradisul infernal ┼či transcosmologia; Theodor Codreanu, Mitul Eminescu; R─âzvan Codrescu, orice; Aurel Constantinescu-Severin, Revela┼úii din lumea de dincolo; Constantin Cri┼čan, Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul ├«n genunchi; Mihai Dorin, Civiliza┼úia rom├ónilor ├«n viziunea lui Eminescu; Ion Filipciuc, Drumul ├«mp─âr─âtesc al poetului ┼či ├Änspre alt Eminescu; Nicolae Georgescu, orice; Gheorghe Glodeanu, Avatarurile prozei lui Eminescu; Aureliu Goci, Eminescu la infinit; Petru Mihai Gorcea, Eminescu (vol.1-3); Rodica Marian, Lumile luceaf─ârului; Luiza Marinescu, Mihai Eminescu ┼či Jorge Luis Borges. Interferen┼úele lecturii postmoderne; Alexandru Melian, Mihai Eminescu, poezia invoca┼úiei; Vasile Musc─â, Lumile ┼či trecerile lui Eminescu; Ion Pogorilovschi, Miracolul Eminescu; Dumitru Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu; Adrian Voica, orice; Ovidiu Vuia, Misterul mor┼úii lui Eminescu.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.