Lupta cu elitele

6 ianuarie 2017
Şcoala produce analfabeţi? jpeg

De-a lungul tranziţiei, a revenit destul de des în atenţie chestiunea „elitelor”. S-a spus că regimul comunist a distrus elitele şi, pentru a reconstrui ţara, e nevoie de formarea unor noi elite politice şi intelectuale. Au fost dispute pe tema „elitismului” şi „antielitismului”. Dar se întîmplă şi la case mai mari.

În revista britanică The Economist a apărut, înainte de Crăciun, un articol intitulat „Off with their heads”. În ediţia online, titlul era mai direct: „The world has become obsessed with elites” („Lumea a devenit obsedată de elite”). Autorul crede că 2016 a fost un an prost pentru elite, din cauza valurilor de populism, şi porneşte de la cîteva exemple: alegerea lui Donald Trump, votul pentru Brexit şi pierderea referendumului din Italia de către premierul Renzi. În toate, au contat argumentele populiste; sau măcar senzaţia că cei care le susţin sînt „cu poporul, pentru popor”, în timp ce adversarii lor (suporterii lui Hillary Clinton, britanicii care voiau să rămînă în UE, italienii care, în acord cu premierul, susţineau reforma sistemului politic) păreau nişte sofisticaţi care nu ţin seama de ce vor masele. „Masele vor sînge, iar elitele tremură”, scrie The Economist.

Dar cum arată elitele? „Pentru dl Trump, mult hulitele elite reprezintă establishment-ul politic de la Washington şi presa. Dar pentru oponenţii săi, un miliardar care trăieşte într-un turn de aur şi îşi pune în minte să cîştige preşedinţia arată unde te poate duce statutul de elită. Cei care au militat pentru Brexit au fost împotriva elitelor liberale – economiştii, universitarii şi jurnaliştii care demonstrau ce consecinţe poate avea ieşirea din UE. Dar chipul campaniei pentru Brexit a fost Boris Johnson, absolvent de Eton şi Oxford”, comentează The Economist. Şi Johnson, şi Michael Grove (alt suporter al Brexit-ului) sînt, de multă vreme, reprezentanţi ai elitei politice britanice.

Ca să explice termenul, The Economist (cea mai deşteaptă revistă, după gustul meu) o ia de la 1823, cînd a fost consemnat prima dată cuvîntul elite în Oxford English Dictionary, cu sensul de „partea cea aleasă sau floarea societăţii ori a unui grup ori clase de persoane”. De atunci, multă apă a curs pe Tamisa, astfel încît, începînd cu dezvoltarea discursului anti-autoritate din anii ’60, s-a construit şi o atitudine, tot mai sofisticată, împotriva elitelor. De această atitudine profită populismul, care alimentează temerile şi ignoranţa „poporului”, prin stereotipii de gîndire, exemplificate astfel de The Economist: „elitele financiare au distrus economia mondială, elita economiştilor n-a prevăzut criza, elita oamenilor de ştiinţă care bombăne despre schimbările climatice i-a făcut pe mineri să-şi piardă slujbele, elitele jurnalistice londoneze ignoră problemele pe care le au muncitorii britanici din cauza imigranţilor, elitele culturale controlează ce e voie şi ce nu-i voie să spui despre minorităţi”. Toate acestea – şi altele – sînt exploatate de populişti în favoarea lor.

Concluzia articolului, aşadar, e clară: „Cei care sînt supăraţi în general pe elite, dar nu ştiu să spună mai clar ce sau cine anume îi supără, trebuie să se gîndească de două ori înainte de a vota un populist care le promite să pedepsească elitele, oricare ar fi ele”.

Cum stau lucrurile la noi în comparaţie cu alte ţări? Un partid populist n-avem, dar populismul e răspîndit cam peste tot. Elitele politice pe care doream să le reconstruim în anii ’90 (vă mai amintiţi? „vrem tineri în politică!”) arată cam palid: în guvern şi în parlament e plin de oameni cu probleme penale, cu afaceri ori activităţi controversate. Oameni care nu ştiu să scrie corect în limba română ajung europarlamentari. Poporul votează plagiatori şi condamnaţi penal. Şi n-ai ce-i face, căci – nu-i aşa? – „poporul e suveran”. Elitele intelectuale (şi mai ales cîţiva reprezentanţi ai lor) au fost şi ele, de multe ori, ţinta unor atacuri mediatice violente. În plus, ca să fim „conectaţi” la Occident, am împrumutat şi discursul împotriva elitelor, înainte de a ni le reconstrui ca lumea.

Cam pe-aici sîntem. Să stăm liniştiţi la locurile noastre şi să aşteptăm ca noul guvern să ne dea ce ne-a promis, nu?

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.