Legiuitorii culturii naţionale
După dramaticul episod de la clubul Colectiv, se vorbeşte abundent şi în „stradă”, şi la televiziune, şi în dezbaterile politice despre necesitatea unei radicale schimbări a „clasei politice”. Cea mai la îndemînă pare să fie schimbarea guvernului. Mai greu de imaginat pe termen scurt e o reformă reală a partidelor politice. Greu de provocat (altfel decît prin alegeri) e şi o schimbare radicală a parlamentului.
E vorba de sute de inşi, care se simt legitimaţi prin zeci de mii de voturi. Ajungem să ne întrebăm, astfel, dacă se poate spera o „schimbare a clasei politice”, fără să sperăm într-o schimbare de fond a mentalităţii şi a procedurilor electorale, pe scurt – într-o schimbare semnificativă la nivelul alegătorilor. Căci parlamentul de azi e, totuşi, rezultatul, unor alegeri libere… Evident, „oferta” e decisivă. Alegi dintre cei deja aleşi de partide pentru listele lor de campanie. E, deci, răspunderea politicienilor de partid să livreze o „marfă” cît de cît paluzibilă. Ne putem întreba, aşadar, ce ne-au livrat, pînă acum, partidele existente. Pe mîna cui sîntem? Cu titlu de experiment, voi lua, ca mostră, domeniul de care mă simt mai apropiat: cultura. Ce constatăm? Să aruncăm o privire asupra Comisiei de cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor.
Din numărul total al membrilor ei (24), se pot reţine 10 care, prin formaţie, au legătură, într-un fel sau altul, cu studii de filologie, artă, sau jurnalism: Slavomir Gvozdenovici (Minorităţi), Traian Dobrinescu (PNL), Dragoş-Ionel Gunia (PNL), Theodor Paleologu (PNL), Radu Mihai Popa (PPDD ?), Ioan Tămâian (PNL), Angel Tîlvăr (PSD), Mihai-Răzvan Sturzu (PSD), Gheorghe Mirel Taloş (PNL), Mădălin Ştefan Voicu (PSD). Pe aceeaşi listă se pot adăuga trei absolvenţi de teologie (Gigel-Sorinel Ştirbu-PNL, Ioan Vulpescu-PSD, Iacob Puşcaş-PSD, via PPDD) şi un actor (Marton Arpád-Francisc-UDMR, deţinător şi al unei diplome de drept). De amintit este şi Kelemen Honor (UDMR) care, deşi medic veterinar la bază, a făcut şi filosofie şi a publicat literatură. Menţionez, pe de altă parte că, deşi activitatea de „jurnalist” a lui Radu Mihai Popa (la OTV!) e atestabilă, n-am găsit nicăieri detalii despre formaţia sa profesională.
Restul membrilor comisiei sunt fie ingineri, fie economişti, fie oameni de afaceri. E interesant că, printre ei, se află vreo cinci sau şase (adică un sfert din „echipă”) care au certificate de absolvire fie de la Colegiul Naţional de Apărare, fie de la Academia de Poliţie din Iaşi, fie de la Academia Naţională de Informaţii din Bucureşti, fie de la Institutul Diplomatic Român. Cu titlu de amuzament, observ că, dintre cele 24 de nume ale comisiei, 12 (adică jumătate) sunt triple (Gigel-Sorinel, Lucian-Manuel, Dragoş-Ionel etc.). Dar asta e o problemă de „sociologie” onomastică, irelevantă deocamdată. Merită să ne oprim, rapid, şi asupra cîtorva deputaţi din comisie, de competenţa cărora depindem în plan cultural.
Secretarul comisiei este dl Florin-Costin Pâslaru, PSD. Cea mai mare parte din cariera sa profesională (1984-2000) şi-a dedicat-o pisciculturii din Galaţi. Evident, a absolvit şi „academiile” obligatorii ale politicianului român (Informaţii, Apărare, Poliţie), dar pasiunea lui a rămas aproape de peşti… Se mîndreşte ca fiind „iniţiatorul celui mai mare eveniment din zona de Est a României”, ajuns la a 10-a ediţie: „Festivalul Scrumbiei”. Calităţile cu care se recomandă sunt „oratoria” şi „forţa creativă”, calităţi care se dovedesc fertile, de vreme ce posesorul lor are două maşini şi multe bijuterii, în valoare de 17.000 de euro.
La acest capitol, nu stă rău nici dl Florin-Alexandru Alexe (PNL), deţinător al unui Jaguar şi al funcţiei de preşedinte al comisiei (altfel, e specialist în marketing). Dl Lucian-Marcel Ciubotaru (PNL) a studiat Economia şi Afacerile Internaţionale, a lucrat la Agroincrest şi Vinalcol Bacău şi a reuşit să-şi cumpere vreo 7 terenuri şi ceva case. Ajungem apoi la dl Florea Damian (ALDE, via PSD, PC), care declară că are o colecţie de artă şi obiecte preţioase în valoare de peste 200.000 de euro, plus 5 terenuri în Ilfov şi cam 4 case. Ca legitimare pentru poziţia sa în comisia de care ne ocupăm, dl Damian oferă, pe lîngă diplomele sale de inginer şi economist, şi o decoraţie: Ordinul Meritul Sportiv, clasa I. În componenţa comisiei se distinge şi dl. Vasile Ghiorghe (sic!) Gliga, inginer, dar cetăţean de onoare în Ibăneşti şi în Chiheru de Jos, precum şi preşedinte al Casei Româno-Chineze şi al Asociaţiei Artiştilor Lutieri din România. Dl Gunia, istoric şi jurnalist, a fost consilier la „Drumuri şi Poduri Prahova SA” şi şef servicu la Parcul Industrial Ploieşti. Are o Honda şi un Mercedes. Dna Liliana Mincă, deja cunoscută telespectatorilor, a studiat la ASE şi la Colegiul de Apărare, e doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii şi s-a ocupat de controlul exporturilor din MAE. Tocmai bună pentru afaceri culturale este şi dna Marioara Nistor, PSD, contabil, o vreme, la Brăila (Transporturi Auto, Inject-Trading SRL), ajunsă în PSD din PPDD (s-ar zice că partidul lui Dan Diaconescu a furnizat mai cu seamă culturnici…). De la dl Dan-Cristian Popescu aflăm că „a fost învăţat să trăiască sănătos”, drept care a făcut sport. Altfel, e matematician, a umblat pentru diplome prin SUA şi a făcut rost de vreo 8 terenuri în Bucureşti şi 2 la Hollywood. Admite, cinstit, ca are 420.000 de euro într-un cont al Băncii din Cipru.
În sfîrşit. Din toată adunarea, n-am, de fapt, idee decît despre Theodor Paleologu, Ioan Vulpescu (bune performanţe la Ministerul Culturii), Kelemen Hunor. Contacte încurajatoare am avut şi cu dnii Angel Tîlvăr şi, la Sibiu, cu Ioan Tămâian. Fireşte, nu pot contesta legătura dintre cultură şi Mădălin Ştefan Voicu. În rest, nu pot aproxima criteriile după care s-a întocmit comisia de la Cameră şi nu-mi fac nici o iluzie cu privire la competenţele şi la eficienţa ei. Dar am devenit curios. Data viitoare o să răsfoiesc şi alte comisii. Să ştim şi noi pe cine am votat, cine ne reprezintă şi cine ne hotărăşte soarta…
