Iron Man 3, dna Merkel şi dl Băsescu

19 mai 2013
Criza migranţilor jpeg

Berlineze (2)

Bulevardul Kufürstendamm este o bijuterie a Berlinului – într-atît de preţioasă încît, pe numele de alint, i se spune Ku’damm de către oamenii locului şi de către turiştii cărora, asemenea mie, numele întreg li se pare excesiv de sobru (şi de lung, pentru cei care nu-s germanofoni). Întîmplarea a făcut să locuiesc pentru trei zile la capătul de vest al acestui bulevard, într-un hotel apărut pe la sfîrşitul secolului al XIX-lea, cu un nume foarte romantik şi cu vreo cîţiva castani în faţa-i, la stradă. La un sfert de oră de plimbare lejeră se află şi frumosul sediu al Institutului Cultural Român din Berlin – pe malul unui lac micuţ, într-un cartier verde ca o poiană, într-o frumoasă vilă din care partea română administrează doar o parte. Aici, în acest sediu al de referinţă al comunităţii românofone, pentru că lumea-i mică, aveam să-mi revăd o fostă studentă – dra Angela Toader, una dintre cele mai inimoase (şi eficiente, aveam să văd) angajate din reţeaua ICR-ului, atîta cît cunosc eu această reţea. Tot aici, pe un balcon al vilei, graţie dnei directoare Cristina Hoffman, aveam să-l întîlnesc pe cel pe care-l aminteam în treacăt săptămîna trecută – unul dintre actorii care mi-au plăcut foarte mult în anii primei juneţi şi a cărui plecare din România ţin minte că ai mei au regretat-o foarte mult; şi probabil că aş fi regretat-o şi eu atunci, dacă n-aş fi fost la vîrsta la care un pachet străin de kaugummi nu m-ar fi pasionat mai mult decît paşaportul colectiv pe care ieşeau atunci din ţară actorii români (ce jenant!), drept care unii dintre ei spuneau adio României. Dan Nuţu este numele unui astfel de actor; iar eu l-am văzut acum nu în straie de scenă, şi în hainele casual ale unui om la fel de tînăr şi la fel de plăcut ca în amintirile mele, doar că în acea seară în care l-am întîlnit era niţel supărat – dacă am înţeles bine, doar ce venise de la o partidă de pescuit de pe undeva pe-aproape şi, pesemne, peştii locului nu-i uzaseră cîrligele foarte mult. Voi reveni la Dan Nuţu şi la distinsa doamnă Hoffman. Deocamdată, mă întorc pe Kufürstendamm.

Fiindu-i – cum s-ar zice –, locatar, în acest sejur nu l-am putut ocoli, oriunde am mers. Ku’damm este lung, foarte animat şi foarte verde, iar pe trotuarele din stînga (mai ales), cum mergi către centru, întîlneşti la tot pasul terase care de care mai tentante. Ca un făcut, în nici una dintre vizitele mele anterioare n-am mai ajuns pe Ku’damm; drept care m-am străduit pe cît posibil să refac acum acest handicap – degustînd, ca să prind puteri, nişte currywurst şi o bere la capătul occidental al străzii şi un platou de paste tailandeze la celălalt capăt, spre Est. În a doua zi am descoperit un restaurant grecesc, tot pe Ku’damm – şi am intrat, măcar din solidaritate levantină; iar în a treia zi, pentru a restabili balanţa geopolitcă a străzii, am intrat şi într-un restaurant turcesc, învecinat.

Nu vreau să vă plictisesc cu harta gastronomică a Ku’damm-ului – mai ales că bulevardul e vestit mai puţin prin terasele cu

& bere şi mai mult prin magazinele Louis Vuitton, Gucci sau Hublot care-l ornează pe un întreg segment. Vă propun să ne retragem într-o ceainărie, tot la stradă – şi să vorbim puţin despre culorile publicitare ale bulevardului Ku’damm.

În acele zile de sfîrşit de aprilie în care-am flanat pe-acolo, cele mai mari postere erau cele care anunţau filmul

Să te ţii acolo zbor cu reacţie! Peste cîteva luni, bănuiesc, afişajele Berlinului vor lăsa SF-ul şi se vor întoarce în lumea reală: în septembrie vor fi alegeri în Germania, iar meciul se joacă (în principal) între partidul creştin-democrat al actualului cancelar Angela Merkel (pe dreapta) şi partidul social-democrat al contra-candidatului (pentru Cancelarie, din partea stîngii) Peer Steinbrück. Pînă în septembrie se vor mai întîmpla multe; dac-ar fi să pariez acum, aş merge totuşi pe mîna dnei Merkel. Legenda domniei sale printre români rămîne discutabilă – nu într-atît de neagră cum o are printre greci sau ciprioţi, dar nici atît de luminoasă cum o are printre polonezi (unde dna Merkel e mai curînd simpatizată, inclusiv pentru faptul că unul dintre bunicii săi era polonez). Ce i se reproşează, la nivelul străzii noastre, dnei Merkel este că l-a sprijinit pe dl Băsescu într-un moment în care românii i-au tras acestuia scaunul de sub şezut. Ar fi multe de spus aici – şi, oricum, nu e genul de discuţie care să meargă la un ceai pe Ku’damm. Dna Merkel n-a avut niciodată cu Traian Băsescu relaţiile privilegiate pe care le-a avut cu Nicolas Sarkozy (cu care se simpatiza chiar şi atunci cînd se certau de-a binelea) sau cu liderul britanic David Cameron (pe care l-a invitat recent, cu familia, la locuinţa “de la ţară”, de vacanţă, a familiei Merkel). Sprijinul dnei Merkel pentru dl Băsescu a venit – oricît de perimat ar suna sintagma – mai curînd din disciplina de partid: soldat conştiincios al dreptei europene, frau Merkel ar fi sprijinit la Bucureşti pe oricine ar fi fost din familia ei politică. La fel, este cu totul de aşteptat ca dl Ponta, la toamnă, să-l sprijine pe P. Steinbrück în bătălia berlineză. Acest gen de complicităţi, chiar dacă-s enervante uneori pentru unii, trebuie înţelese ca fiind normale (politic vorbind). Interesul României constă într-o Uniune Europeană întărită. Drept care sprijinul dnei Merkel pentru T. Băsescu şi sprijinul dlui Ponta pentru opozanţii dnei Merkel trebuie acceptate deopotrivă – ele arată că UE, cu toată criza, încă este un referenţial al politicii globale. Întrebaţi-i pe sîrbi şi pe kosovari, care, de dragul Uniunii, mai că sunt pe cale să se-mpace. Deci, încă mai avem o şansă cu UE a noastră.

Şi, apropo de şanse, să vedeţi ce noroc am avut eu: intru, într-o seară, cu Dan Nuţu şi alţi români pe măsură într-un restaurant italian din estul Berlinului şi, acolo, ce să vezi…

(va urma)

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.