File din meniul istoriei: r─âul la sertar

26 ianuarie 2016
ÔÇ×E important ca publicul s─â devin─â parte din spectacolÔÇŁ   interviu cu R─âzvan MURE╚śAN jpeg

Experien╚Ťele libert─â╚Ťii interioare s├«nt derivate prin aceea c─â presupun ├«ntotdeauna o retragere din lume, ├«n care libertatea a fost negat─â, ├«ntr-o natur─â interioar─â la care nicio alt─â persoan─â nu are acces. Spa╚Ťiul interior ├«n care sinele este protejat ├«mpotriva lumii nu trebuie s─â fie confundat cu inima sau cu mintea, care ambele exist─â ╚Öi func╚Ťioneaz─â ├«n interrela╚Ťie cu lumea. (Hannah Arendt, ├Äntre trecut ╚Öi viitor)

Fascina╚Ťia pe care o exercit─â personajul Richard al III-lea creat de William Shakespeare ├«n 1593 nu mai pare problematic─â. ÔÇ×De ce r─âul fascineaz─â at├«t de mult?ÔÇŁ pare s─â fi devenit o ├«ntrebare desuet─â care nu mai poate primi un r─âspuns suprinz─âtor. Un aspect r─âm├«ne, ├«ns─â, fundamental pentru func╚Ťia acestui personaj ╚Öi este legat de modul ├«n care istoria se men╚Ťine ├«n sfera fic╚Ťiunii, a proiec╚Ťiilor realizate contextual, a paginilor scrise ├«n func╚Ťie de interesul celui care de╚Ťine sceptrul: Shakespeare a creat un personaj meta-istoric. Richard din text, ╚Ötim bine, nu are nicio leg─âtur─â cu Richard cel istoric, cu a c─ârui moarte se ├«ncheie R─âzboiul celor dou─â roze, nici din punct de vedere fizic, nici moral. Richard devine, prin crea╚Ťia lui Shakespeare, depozitarul absolut al r─âului istoric, f─âr─â ca prin el s─â se realizeze o conexiune real─â cu istoria ├«ns─â╚Öi. Prin aceast─â deturnare a persoanei istorice ├«n sfera personajului anistoric se creeaz─â o paradigm─â, un principiu prin care va fi interpretat─â ulterior istoria, prin care se vor g─âsi por╚Ťi de justificare a r─âului.

Una dintre cele mai cunoscute interpret─âri ├«n acest sens ├«i apar╚Ťine teoreticianului polonez Jan Kott (1914 - 2001), pentru care Richard este expresia Marelui Mecanism al Istoriei, o roti╚Ť─â ├«n angrenajul devenirilor politice, care primesc forma ro╚Ťii destinului. Este o etern─â ├«ntoarcere a unui tipar care, chiar dac─â ini╚Ťial are date diferite de ce s-a petrecut anterior, sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi identic cu predecesorul, pentru c─â e o devenire ├«n cerc, un traseu principial redundant, ├«n care identitatea concret─â se abstractizeaz─â, topindu-se ├«n func╚Ťia istoric─â a mecanismului.

Piesa lui Matei Vi╚Öniec Richard al III-lea se interzice ne propune o ├«nt├«lnire ├«ntre un personaj ╚Öi un regizor, ├«ntre Richard al III-lea ╚Öi Vsevolod Meyerhold (1874 - 1940). Despre Meyerhold ╚Ötim c─â a revolu╚Ťionat lumea teatrului, prin modul ├«n care a ├«n╚Ťeles s─â impun─â prezen╚Ťa actorului, ├«n rela╚Ťie cu ceea ce ea poate metamorfoza ├«n spectator. Promotor al biomecanicii, adversar al textocentrismului occidental, mereu preocupat de corporalitatea actorului, dar ╚Öi de func╚Ťia interdisciplinarit─â╚Ťii ├«n teatru, Meyerhold a fost un inovator la modul absolut. ÔÇťIndiferent de etapele estetice traversate, de la ├«nceputul carierei sale de regizor ╚Öi p├«n─â la sf├«r╚Öitul vie╚Ťii, domeniul predilect de cercetare artistic─â a marelui regizor a fost explorarea resurselor specifice ale teatrului ╚Öi atingerea unei teatralit─â╚Ťi ├«n stare pur─â, prin reformarea artei actorului ╚Öi regizorului.ÔÇŁ (Anca M─âniu╚Ťiu, Poetici regizorale)

Dincolo de func╚Ťia sa ├«n evolu╚Ťia artei teatrale, Meyerhold este un martir al teatrului. La modul cel mai propriu, el este un om care a murit pentru arta sa ╚Öi, dac─â privim lucrurile din aceast─â perspectiv─â, niciun cuv├«nt nu e prea mare. ÔÇťMeyerhold este arestat la 20 iunie 1939 ╚Öi, ├«n urma procesului care i s-a ├«nscenat, este condamnat de un tribunal militar la moarte, ├«n baza temutului articol 58 din Codul penal sovietic, referitor la infrac╚Ťiunile contra-revolu╚Ťionare ╚Öi de spionaj ├«mpotriva ordinii de stat. Este executat prin ├«mpu╚Öcare a doua zi dup─â pronun╚Ťarea, f─âr─â drept de apel, a sentin╚Ťei, pe 2 februarie 1940, la ├«nchisoarea But├«rka din Moscova.ÔÇŁ (Anca M─âniu╚Ťiu, op.cit.).

Stagiunea 2015-2016 include, la Teatrul Na╚Ťional ÔÇ×Lucian BlagaÔÇŁ din Cluj Napoca, montarea spectacolului Richard al III-lea se interzice de Matei Vi╚Öniec, ├«n regia lui R─âzvan Mure╚Öan (cu care pute┼úi citi un interviu aici). ├Än stagiunea 2014-2015, R─âzvan Mure╚Öan a semnat ╚Öi regia spectacolului Spectatorul condamnat la moarte, tot de Matei Vi╚Öniec. Este important─â rela╚Ťionarea celor dou─â mont─âri, nu numai pentru c─â e vorba de piese semnate de acela╚Öi autor, a c─ârui crea╚Ťie se ├«nscrie perfect ├«n sfera preocup─ârilor estetice ale regizorului clujean, ci mai ales pentru c─â ├«nscenarea succesiv─â a celor dou─â texte face parte dintr-o linie de interven╚Ťie artistic─â a lui R─âzvan Mure╚Öan: aceea prin care accentul cade, pe de o parte, asupra func╚Ťiei publicului, pe de alt─â parte pe explorarea poten╚Ťialit─â╚Ťilor spa╚Ťiului de joc, ├«n acest caz Studioul Art Club, unde num─ârul maxim de spectatori care pot asista la spectacol este de aproximativ 43.

Spectatorul condamnat la moarte prilejuie╚Öte o mai mare interactivitate ├«n raport cu Richard al III-lea se interzice, la modul efectiv, ├«n sensul c─â spectatorul ales ca miez al procesului, al─âturi de toat─â audien╚Ťa, se afirm─â ca parte integrant─â din spectacol, cu toate riscurile de rigoare, ceea ce apropie foarte mult aceast─â montare de principiile teatrului imersiv al c─ârui adept declarat este regizorul R─âzvan Mure╚Öan. Interactivitatea din Richard al III-lea se interzice se ├«nscrie ├«ntr-o zon─â care vizeaz─â mai mult perimetrul de confort psihologic al spectatorilor, prin discursul care le este adresat la modul recurent, ei fiind martorii arunca╚Ťi ├«n proximitatea actan╚Ťilor, fiind trata╚Ťi la un moment dat ├«n spectacol ca ╚Öi cadavre anacronice pe c├«mpul de lupt─â imaginat de personajul Meyerhold pentru montarea sa cu Richard al III-lea, nicic├«nd materializat─â.

Proximitatea induce interactivitate mai ales la nivelul regimului acordat privirii ╚Öi respira╚Ťiei: istoria se instituie, cu traumele ╚Öi ororile ei, cu emo╚Ťiile ╚Öi anomaliile create de mecanismul tipurilor de r─âu, prin apropiere. De obicei, faptul istoric este judecat, atacat sau valorizat de la distan╚Ťa dat─â de trecerea timpului ╚Öi de instituirea unor noi paradigme istorice ╚Öi politice. Montarea unei piese cu un astfel de subiect ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«n care spectatorul are acces la ultima pic─âtur─â de sudoare ╚Öi la cel mai subtil ritm de respira╚Ťie al actorilor scurtcircuiteaz─â percep╚Ťia comun─â a istoriei, care devine un fapt concret, brutal, ce se petrece ├«n imediata noastr─â apropiere ╚Öi care ne con╚Ťine iremediabil.

Regizorul R─âzvan Mure╚Öan a avut inspira╚Ťia de a-l distribui ├«n rolul lui Vsevolod Meyerhold pe actorul Matei Rotaru. ├Än momentul asasin─ârii sale de c─âtre regimul sovietic, regizorul Meyerhold avea 66 de ani. Exist─â mont─âri ale piesei lui Matei Vi╚Öniec ├«n cazul c─ârora regizorii au grij─â ca actorul care interpreteaz─â acest rol s─â nu prezinte o discrepan╚Ť─â prea mare de v├«rst─â ╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öare cu Meyerhold. Distribuirea unui actor t├«n─âr ├«n acest rol, mut─â accentul de pe istoricitatea personajului pe importan╚Ťa sa la nivelul unui principiu sacrificial integrat artei. Matei Rotaru ├«╚Öi asum─â rolul cu foarte mult─â luciditate, care nu exclude sub nicio form─â o sensibilitate extrem─â, dar perfect con╚Ťinut─â. Aceast─â dubl─â ipostaziere scenic─â este ├«n acord cu unul din mesajele textului care fac referire la tensiunea dintre ce se petrece ├«n sfera inimii ╚Öi ceea ce emite ra╚Ťiunea, ├«ntre interiorul ├«n care, sub imperiul ororilor timpului, artistul se retrage ╚Öi ├«╚Öi construie╚Öte scena l─âuntric─â proprie ╚Öi exteriorul aferent interven╚Ťiei politice, unde r─âul amprentat cu dimensiune ideologic─â ucide resorturile oric─âre crea╚Ťii libere.

Unul dintre momentele care va r─âm├«ne cu siguran╚Ť─â ├«n memoria spectatorilor este dialogul dintre Meyerhold ╚Öi temnicerul interpretat, cu nuan╚Ťele sale inimitabile, de Radu L─ârgeanu. Scrisoarea dictat─â lui Meyerhold de c─âtre temnicerul care nu ╚Ötia s─â scrie ╚Öi adresat─â cu mult resentiment fiicei sale fugit─â ├«n lume pe calul Vizir este deturnat─â de regizorul condamnat la moarte ├«n zona real─â de sim╚Ťire ╚Öi sensibilitate a temnicerului. Vizir reprezint─â una din urmele lui Richard ├«n aceast─â pies─â, a lui Richard cel ce nu se va ├«ntrupa niciodat─â ca personaj asumat de un actor, ├«n viziunea lui Meyerhold.

Lupta dintre Richard ╚Öi Richmond, scenele din Richard al III-lea care vestesc finalul regelui se joac─â de acum numai pe scena min╚Ťii lui Meyerhold. Vizir este simbolul acelui cal pentru care s-ar da regatul, calul ce nu mai poate fi prins, metafora unei ÔÇ×linii de fug─âÔÇŁ a libert─â╚Ťii ce a devenit intangibil─â. Furia temnicerului, care con╚Ťine contrariul ei, de fapt, este contrapunctat─â de empatia ╚Öi lini╚Ötea cu care Meyerhold p─âtrunde direct ├«n miezul vulcanului din sufletul omului din fa╚Ťa sa, calitate esen╚Ťial─â a unui artist. O aten╚Ťie special─â merit─â, desigur, personajul Richard al III-lea ╚Öi semnifica╚Ťia sa ├«n piesa lui Matei Vi╚Öniec. Inedit ├«n aceast─â abordare este, chiar la nivelul textului, faptul c─â nu avem de-a face cu un actor care s─â ├«l joace pe Richard, ci cu personajul ├«n sine, cu personajul ├«n poten╚Ťialitatea sa pur─â, cu toate posibilit─â╚Ťile date imposibilitatea amprent─ârii sale pe identitatea unui actor concret.

├Än cartea Efectul de culise, Miriam Cuibus eviden╚Ťiaz─â, pornind de la etimologie, semnifica╚Ťia conceptului de rol, care ÔÇťderiv─â din latinescul rotulus, rota, cu ├«n╚Ťeles de roat─â, orbit─â ╚Öi c─â prin acest obiect se ├«n╚Ťelegea sulul pe care era scris ├«n antichitate rolul actoruluiÔÇŁ, fiind citat ├«n acest sens Michel Haar care merge, pe linia filosofiei lui Nietzsche, spre g─âsirea unei semnifica╚Ťii a conceptului de rol, elaborat─â ├«n cheie metafizic─â: ÔÇťAceast─â mic─â roat─â, ├«nf─â╚Öur├«nd ├«n jurul ei pergamentul care duce textul rolului scris, fiecare bucl─â a acestei ├«nf─â╚Öur─âri, nu este oare ea ca butucul marii ro╚Ťi a Eternei Re├«ntoarceri, care este re├«ntoarcerea multiplelor roluri? ├Äntreaga existen╚Ť─â este un rol, adic─â rota╚Ťie insesizabil─â a rolurilor.ÔÇŁ
Aceast─â mic─â deturnare etimologic─â ╚Öi metafizic─â ne conduce c─âtre modul ├«n care Richard al III-lea ca personaj, cu toate poten╚Ťialit─â╚Ťile la purt─âtor, este imaginat de R─âzvan Mure╚Öan. Scenografia are o func╚Ťie esen╚Ťial─â aici: o mas─â cu rotile este suport pentru mai multe ac╚Ťiuni scenice. Este biroul ├«n care Richard intr─â ├«ntr-un sertar de frica lui Stalin (interpretat de Miron Maxim). Este masa pe care Stalin le serve╚Öte actorilor din teatrul ├«n care monteaz─â Meyerhold un meniu format din cartofi, ca garnitur─â la felul principal care este chiarÔÇŽr─âul f─âr─â dimensiune ideologic─â. Este masa de na╚Öteri unde va veni pe lume copilul lui Meyerhold, n─âscut de Tania, so╚Ťia regizorului (interpretat─â de Alexandra Tarce, care g─âse╚Öte cu acurate╚Ťe echilibrul dintre grotesc ╚Öi inocent, dintre candoare ╚Öi amenin╚Ťare). Copilul care ├«nt├«rzia alarmant s─â se nasc─â ├«mbrac─â forma ÔÇťomului nouÔÇŁ, a r─âului care ajunge, dintr-un rol tranformat de Stalin ├«n literatur─â de sertar s─â fie asimilat unui alt r─âu: cel profund ideologic.

Stalin ├«l absoarbe pe Richard ├«n sistemul lui, ├«n acest mecanism care revine, ├«n aceast─â etern─â re├«ntoarcere care are loc ├«n spiral─â, ├«ntr-un regim de amplificare a r─âului ├«n func╚Ťie de aberante imperative geopolitice. Aceea╚Öi mas─â este temeiul pe care este a╚Öezat─â ma╚Öina de scris, ce devine pluton de execu╚Ťie. Meyerhold este ucis de cuvinte: de cunvinte spuse, nespuse, deturnate, interpretate, politizate, ideologizate. Cuv├«ntul devine glon╚Ťul care suspend─â, paradoxal, crea╚Ťia.

Richard nu mai este Marele Mecanism a╚Öa cum ├«l numea Jan Kott. El este r─âul la sertar, iar sertarul este activat de r─âul ideologic, pentru a mai scrie o pagin─â ├«n meniul istoriei: r─âul principial, extras din pergamentul integrat eternei re├«ntoarceri, devine fel principal la masa pus─â de r─âul ideologic. Deloc ├«nt├«mpl─âtor, Stalin le serve╚Öte masa actorilor ├«n contextul ├«n care Zenaida, actri╚Ťa obligat─â de un accident s─â fie sufleur, ├«╚Öi scoate piciorul din ghips. ╚śchiop─âtatul este marca principal─â a lui Richard. R─âul poart─â un handicap, acela al imposibilit─â╚Ťii de a merge normal. Piciorul rupt al Zenaidei este, al─âturi de calul Vizir al temnicerului o alt─â marc─â, o alt─â urm─â a lui Richard ├«n lumea ├«n care Meyerhold ├«ncearc─â s─â revolu╚Ťioneze teatrul. Odat─â disp─ârut ╚Öchiop─âtatul, el este asimilat de hido╚Öenia meniului servit de Stalin: r─âul din sertar devine felul principal la masa dictaturii.

Richard al III-lea este interpretat de Cristian Grosu, care g─âse╚Öte calea c─âtre un registru de expresii ce acoper─â diverse ipostaze, de la frica ini╚Ťial─â la grotescul generat de ├«ntruparea ÔÇ×omului nouÔÇŁ al lui Stalin, de la rolul jucat ├«n mintea lui Meyerhold la deta╚Öarea cu care personajul s─âu se scurge ├«n neant spre final. Este un rol pentru care e necesar─â, dincolo de capacitatea de a valorifica proximitatea spectatorului, de o anumit─â prezen╚Ť─â corporal─â care s─â reveleze faptul c─â avem de-a face cu un personaj ├«n sine, nu cu un actor ce joac─â un personaj. Cristian Grosu devine acel pergament introdus ├«n sertarul istoriei Prin modul ├«n care ├«l interpreteaz─â pe Richard, corporalitatea devine textualitate. De obicei, pe scen─â textul se face corp. ├Än acest caz s├«ntem confrunta╚Ťi cu o situa╚Ťie ├«n care corporalitatea regreseaz─â ├«n text.

Un alt merit al lui R─âzvan Mure╚Öan este de a fi asigurat o circula╚Ťie bine controlat─â a identit─â╚Ťilor: p─ârin╚Ťii lui Meyerhold trec ├«n contrariul a ceea ce s├«nt, actorii ├«╚Öi pun m─â╚Ötile comisiei de cenzur─â, realitatea cunoa╚Öte un proces de disolu╚Ťie ├«ntr-un co╚Ömar ├«n care limitele dintre identit─â╚Ťi se estompeaz─â. Acest proces este posibil gra╚Ťie modului ├«n care Cristian Rigman, Diana Buluga, Radu L─ârgeanu, Patricia Brad ╚Öi Silvius Iorga reu╚Öesc s─â controleze ╚Öi s─â articuleze aceste necesare deturn─âri identitare.

Faptul c─â membrii comisiilor de cenzur─â poart─â m─â╚Öti de ╚Öobolan poate declan╚Öa interpret─âri. Dincolo de ├«mp─âm├«ntenitele semnifica╚Ťii negative cu care este ├«nvestit ╚Öobolanul, pe mine m-a dus g├«ndul tot la lumea lui Shakespeare: Hamlet, c├«nd ├«l ├«njunghie pe Polonius, strig─â c─â a ucis un ╚Öobolan. ├Än pies─â se spune mereu c─â poate era mai bine ca Meyerhold s─â monteze Hamlet. ╚śobolanul este indiciul c─â nu prea avea importan╚Ť─â ce alegea regizorul s─â monteze. G├«ndul s-ar fi dus tot ├«n sfera reg├«ndirilor care ar─âtau cu degetul putrefac╚Ťia istoric─â ╚Öi politic─â prezent─â ca stare de fapt. ╚śobolanul-Polonius se ascundea dup─â o cortin─â. Simbolul cortinei care ascunde este evident ├«n viziunea lui Mure╚Öan: cortina camufleaz─â prezen╚Ťa ini╚Ťial─â a lui Richard, de acolo vin ╚Öobolanii, acolo se retrag. Dincolo de neantul cortinei se stinge Richard, pentru ca apoi cuvintele s─â migreze ├«n ma╚Öina de scris convertit─â ├«n pluton de execu╚Ťie.

Ultima dorin╚Ťa a lui Meyerhold ├«mplinit─â de temnicer este o sticl─â de vin ╚Öi un pui fript. Meniul lui Vsevolod e simplu ╚Öi f─âr─â complica╚Ťii, ├«n acord cu onestitatea cu care ╚Öi-a ar─âtat arta. Meniul istoriei e pervers pentru c─â r─âul are, ca orice virus serios, o tulpin─â care cre╚Öte exponen╚Ťial, odat─â cu diversificarea condi╚Ťiilor de mediu ╚Öi cu eforturile de rezisten╚Ť─â ale celor infestabili.

Foto: Nicu Cherciu și Andrei Niculescu

Richard al III-lea se interzice
de Matei Vișniec
Teatrul Na╚Ťional Cluj-Napoca
regia: Răzvan Mureșan
scenografia: Răzvan Mureșan, Radu Lărgeanu
Distribuţia:
Matei Rotaru
Cristian Grosu
Alexandra Tarce
Miron Maxim
Radu L─ârgeanu
Patricia Brad
Diana Buluga
Cristian Rigman
Silvius Iorga
 

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumuse╚Ťe este s─â ├«╚Ťi ascul╚Ťi corpul ╚Öi s─â ├«i oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.