Eclipsa

22 iulie 2014
Eclipsa jpeg

    Odată, m-am urcat cu Anton pe bloc, ca să vedem eclipsa totală de Lună. Nu mă urcasem niciodată pe bloc pînă atunci. Şi nici nu mai ajunsesem într-un loc atît de înalt, în Bucureşti. Cam la vreun an după aceea, am fost la Hotel Intercontinental şi am urcat pînă la ultimul etaj ca să vedem Bucureştiul de sus. Am cerut voie la recepţie şi Anton a arătat buletinul. Apoi, ne-am suit într-un lift care a pornit ca şi cum ar fi decolat un avion. Şi etajele nu se mai terminau, mă uitam cum se aprindeau, unul cîte unul. Sus de tot era un restaurant, cu oameni care stăteau la mese şi mîncau, iar în timp ce mîncau se uitau de sus la Bucureşti. Am văzut chiar şi un negru. Şi mai erau şi chelneri din aceia fandosiţi, ca la mare, la Neptun.
    Noi trei ne-am fofilat printre mese şi ne-am dus pînă la o fereastră mare, ca un perete întreg din sticlă. Jos se vedeau Piaţa Universităţii, nişte maşini foarte mici şi oameni şi mai mici. Am stat cam cinci minute, că n-aveai ce să faci altceva în afară de a te uita pe geam.
    Însă mi-a plăcut mai mult pe bloc, pentru că blocul era al nostru. Acolo nu era riscul să apară chelneri ca să te invite politicos să pleci.
    Ideea cu eclipsa a fost a lui Anton, mai ales că noi stăteam la unu, de unde nu se vedea nimic pe cer, decît cel mult blocul de peste drum. Am urcat cu liftul pînă la opt, unde locuia Ivanov, administratorul, şi Anton i-a cerut cheile de la terasă. M-am gîndit atunci că dacă terasa nu s-ar închide cu cheia, care era în grija lui Ivanov, toţii oamenii ar fi pe bloc, zi şi noapte. Eu, cel puţin, aşa aş fi făcut. Însă mi-am dat seama tot atunci că pentru a te duce pe bloc îţi trebuia un motiv întemeiat.
    — Ca să vedem eclipsa! S-a anunţat la radio, i-a zis Anton lui Ivanov, care a rîs mînzeşte pe sub nasul lui borcănat şi ne-a dat cheia.
    După aceea, a fost mai greu să ajungem pe bloc, căci era doar o scăriţă metalică. Anton a urcat treptele şi mi-a dat mîna ca să pot urca.
    — Mama de ce n-a venit?
    — Şi tu acuma... nu ştii că mama de obicei nu vine?
    Eu ştiam de ce nu venise, pentru că aştepta gazele, care probabil că se dădeau în seara aia, după eclipsă. Însă mai era ceva timp pînă să înceapă.
    — La 9 jumate! îi spusese Anton lui Ivanov şi îi arătase ceasul de la mînă, însă Ivanov nu păruse interesat de eclipse.
    Eu şi Anton eram singurii de pe bloc. Îmi imaginasem că va fi aici o mică mulţime de locatari care va aştepta, ca şi noi, eclipsa. Chiar îi spusesem lui Anton s-o luăm şi pe Dia, însă mama a zis să nu mai merg pînă la ea, că era tîrziu şi că Meme s-a culcat, să n-o deranjez.
    Pe terasă era destul de întuneric şi dacă nu m-ar fi ţinut Anton de mînă, mi-ar fi fost frică. L-am întrebat ce rost au pietricele de pe jos şi n-a prea ştiut ce să-mi răspundă.
    — Probabil pentru izolaţie...
    Eu mă gîndisem că le-au pus ca să fie mai frumos. Şi că ar fi fost interesant să planteze şi copaci. Era un spaţiu atît de mare, încît mă simţeam ca într-un parc. Oare de ce copiii se joacă jos, în spatele blocului, şi nu se joacă sus, pe bloc? Aici chiar nu ne-ar deranja nimeni. Şi n-ar fi nici maşini sub care să ne băgăm după mingi de tenis sau fluturaşi de badminton.
    — Ar fi prea periculos, m-a lămurit Anton.
    Apoi, mi-a atras atenţia asupra antenelor şi am simţit un soi de respect pentru ele, căci erau responsabile pentru ceea ce vedeam noi la televizor. Erau doar nişte înnădiri de sîrme, însă aveau o prestanţă.
    — Uite, aia de acolo e antena noastră colectivă! Ailaltă e cea de la scara unu.
    — Şi dacă mă duc şi mişc de ea, prindem mai bine bulgarii?
    — Nu contează cum mişti tu de ea, contează cît de aproape sîntem de bulgari... Dacă eram la Timişoara, prindeam sîrbii. Hai vino să ţi-arăt ce se vede jos!
    Şi m-a tras după el spre margine. Paşii noştri scîrţîiau pe pietriş. Am ajuns la un metru de balustrada de ciment, care chiar şi mie îmi ajungea doar pînă la mijloc. I-am strîns mai tare mîna lui Anton.
    Apoi, am survolat Bucureştiul.
    — Uite, în faţă, Foişorul de Foc... e mai înalt decît blocul nostru.
    — Cît de înalt?
    — Nu mult. Dar acum vreo 50 de ani era cea înaltă clădire din Bucureşti. Ca să poată să vadă pompierii unde-s incendiile.
    — Aha.
    Ştiam Foişorul de Foc, trecusem de nu ştiu cîte ori pe lîngă el, dar nu-i acordasem niciodată vreo importanţă. Vizavi era chioşcul de unde luam cu mama covrigi calzi. Iarna, ne frigeam mîinile pe şir.
    — Şi acolo în dreapta e 23 August, stadionul... îl vezi?
    Aiurea, nu vedeam nimic. Totul era scufundat în beznă.
    — Dar blocurile din partea aia de unde sînt? am arătat eu nişte luminiţe din zare, ce păreau să alcătuiască un vapor.
    — Păi, acolo cred e Mihai Bravu... sau Pantelimon.
    — Şi Berceni?
    Era pentru un mine un cartier la fel de îndepărtat ca un alt oraş.
    — Berceni nu se vede de aici... Sîntem prea departe. Hai dincolo, să vezi Calea Moşilor!
    Am făcut înconjurul terasei şi am regăsit Calea Moşilor dreaptă, nouă, cu blocurile ei la fel, cu felinare portocalii, aşa cum o ştiam. Frumos!
    — Şi acolo, în capăt, Bucurul... îl vezi?
    Îl vedeam. Era un bloc înspăimîntător de mare.
    — Şi de aici, ziua, se pot vedea şi munţii?
    — Dacă e o zi foarte senină... atunci se văd.
    — Şi marea?
— Marea nu cred.
    Eclipsa tot n-avea de gînd să înceapă şi luna strălucea la fel de palid ca un felinar de pe Calea Moşilor. Sub noi era o întunecime, un „bauhaos“ – vorba lui Anton – numit Bucureşti, o groapă la marginea lumii. Ici-colo, luminiţe răzbăteau prin beznă şi alcătuiau mici insule, continente care se numeau Timpuri Noi, Titan, Militari. Între ele, spaţii goale, nesfîrşite şi pustii, care se întindeau pe milioane de ani-lumină.
    M-am aplecat un pic peste balustradă ca să văd, jos de tot, dudul de pe Traian, parcarea unde desenam Frunza şi săream elasticul, chiar şi clădirea mătăhăloasă a Nufărului, în jurul căreia ne alergam la faţa. N-am văzut nimic, ca şi cum n-ar fi existat. Lumea aceea pierise dintr-odată sau era prea departe ca să mai comunice cu noi. Eu şi Anton eram doi exploratori, la o distanţă atît de mare de Pămînt!
    — Gata, acum începe!
    S-a uitat la ceas.
    — E 9 jumate!
    Şi, dintr-odată, Luna a început să dispară. Un bec care se stinge încetul cu încetul pentru ca bezna din jur să fie şi mai prezentă.
    Apoi, am uitat de Bucureşti. Ne-am aşezat pe jos, pe pietrişul de pe terasă şi ne-am uitat numai la Lună. Cum trece ea prin cele 40 de minute de întuneric şi cum revine la viaţă. Cum îşi pierde şi cum îşi recapătă lumina.
    Şi Anton mi-a povestit despre cum au ajuns primii oameni pe Lună. Despre cum s-a transmis în direct la televizor (bănuiam eu că antenele au totuşi un rol esenţial în viaţa noastră, a tuturor), despre cum au ieşit oamenii din casele lor pe străzi şi cum s-au holbat la Lună, aşteptînd să-l vadă acolo, mic de tot, pe Armstrong, şi să-i facă cu mîna.
    — „Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire“ a zis Armstrong, care era un american.
    Şi de atunci, Luna a devenit un loc care ne aparţine tuturor celor care locuim pe planeta Pămînt, chiar şi nouă, celor de pe Calea Moşilor, că doar şi noi eram omenirea. M-am simţit mîndră de asta.
    — Gata, s-a terminat!
    Luna, întreagă, parcă se uita şi ea la noi, ca să vadă ce facem acolo sus, pe bloc, un tată tînăr şi un copil. Eu aş fi vrut să mai stau, dar Anton a zis că ne aşteaptă mama. Îmi părea rău că nu fusese şi Dia şi că pierduse eclipsa. Anton mi-a spus că următoarea eclipsă totală care urma să se vadă atît de bine va avea loc în 1998. Adică, cînd eu aş fi avut 20 de ani.
    Am coborît pe scăriţă şi n-am mai trecut pe la Ivanov, la 8.
    — S-o fi culcat omu’! Îi dăm mîine cheia.
    Acasă veniseră gazele şi mama făcea clătite. Am mîncat două goale, două cu zahăr şi două cu gem.

Adina Popescu va citi - alături de Lavinia Branişte, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Teodor Dună, Dmitri Miticov, Ioana Nicolaie şi Alex Tocilescu - la mini-maratonul de proză scurtă şi poezie din cadrul Festivalului Dilema veche de la Alba-Iulia, 22-24 august.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.