Diamantul Carlsen
Voi ce înțelegeți din faptul că Magnus Carlsen e din nou triplu campion mondial la șah clasic, șah rapid și blitz? Că și dacă gîndește mult, și dacă gîndește repede, el oricum gîndește bine și cîștigă? E ca și cum, oricum l-ai lua, Carlsen se resetează și joacă la nivelul său optim.
Eu am o explicație. Nu spun că-i singura. Dacă te uiți atent, și ceilalți șahiști buni la șah clasic au performanțe superioare și la blitz. Nakamura, Aronian, Karjakin sînt doar cîteva exemple. Și așa a fost mereu. Capablanca cîștiga la blitz în serie, Tal a fost un jucător foarte rapid, la fel și Fischer, Karpov, Kasparov sau Anand, la vremea lor. Ce înseamnă acest lucru? Că oricît ai ciopîrți gîndirea șahistă a unui jucător, nu poți tăia din calitatea ei intrinsecă. Carlsen e Carlsen și în cinci minute de șah, și în două ore. Undeva înlăuntrul lui e un jucător care înțelege șahul în felul său unic, dintr-o mutare, total și irevocabil. E ca diamantul. Dacă are o culoare și o claritate, nu mai contează karatajul. (Mă rog, contează, dar nu și în contextul de față). În șah, acest nivel de înțelegere cristalizat se reflectă asupra jocului, indiferent de condițiile în care are loc partida.
Partea prozaică acum. Carlsen a venit hotărît la Moscova, unde s-au jucat campionatele mondiale de șah rapid și blitz. După ce a cîștigat detașat open-ul de șah rapid și urma să înceapă cel de blitz, chiar a spus că „pe jumătate, și-a făcut treaba”. Și a cîștigat apoi și titlul la blitz, ceva mai greu decît la rapid, după un meci de departajare cu Nakamura. Carlsen e, de fapt, la o doua „triplă”, el deținînd simultan cele trei coroane și în 2014. Pe scurt, norvegianul a dominat autoritar cele două competiții și privește acum de sus, de pe acest dîmb simbolic - autoritar sau placid, cum vrea, căci își permite - toată gașca de rivali dintre care unul va sui la toamnă la el, să îl provoace la lupta pentru titlul de campion mondial la șah clasic, cel mai important dintre toate.
Recunosc că am privit cu ceva mai multă detașare cele cinci zile cumulate de concurs, din moment ce Anand nu a jucat anul acesta. Dar, la un moment dat, totuși am tresărit. În paralel cu concursurile lui Carlsen, s-au jucat la Moscova și campionatele mondiale de șah feminin rapid și blitz. Repet, nu prea înțeleg de ce sînt organizate separat, din moment ce fetele pot fi uneori la fel de bune ca băieții și în plus - aici devin ușor off topic - lucrurile cu împărțirea pe sexe s-au mai complicat în ultima vreme. Dar lăsînd la o parte conservatorismul federației internaționale de șah, ce vreau să spun e că în runda a noua m-am uitat pe clasamentul provizoriu la șahul rapid feminin. Nu mică mi-a fost mirarea cînd am văzut că pe primul loc e reprezentanta României, Irina Bulmaga. Încîntat, m-am apucat să strîng elemente pentru o știre - în caz că, Doamne, ajută! - ne căpătăm și noi în sfîrșit cu un campion mondial, primul după cel cucerit de Gheorghiu, la juniori, acum aproape 60 de ani. Începusem așa:
Reprezentanta României Irina Bulmaga a devenit campioană mondială la șah rapid după ce a cîștigat campionatul organizat zilele acestea la Moscova.
Irina Bulmaga (26 de ani) s-a născut în Republica Moldova, dar din 2009 ea reprezintă România. A fost campioană a Republicii Moldova în două rînduri, iar în 2010 a fost campioana României la șah rapid.
Pe cea mai recentă listă Elo din decembrie 2019, Irina Bulmaga este cea mai bine plasată româncă, cu un rating de 2434 de puncte, locul 35 mondial. Ea e urmată în clasamentul româncelor de Corina Peptan, cu 2392 de puncte Elo.
Irina Bulmaga a declarat că își dorește să devină mare maestru la șah și să audă imnul României la marile competiții șahiste mondiale la care participă.
Irina Bulmaga a spus că datorează foarte mult șahiștilor din Republica Moldova, unde s-a format ca jucătoare, dar că mutarea ulterioară în România nu a fost dificilă pentru ea.
„Familia mea este o familie de români. Aceasta o ştiu de la părinţii mei, iar ei de la bunicii şi străbunicii mei. Surorile străbunicului meu, fiind învăţătoare, s-au refugiat în 1944 împreună cu familiile lor în România. Străbunicul meu s-a dus să-şi ia fiul de la liceu din alt oraş, dar cînd au ajuns acasă, linia frontului era închisă. Aşa se face că o parte din familie s-a stabilit în România, iar noi am rămas în Republica Moldova. (…) Aşa că pentru mine a juca pentru România sau pentru Republica Moldova nu e nimic altceva decît a juca pentru ţara mea şi nu consider aceasta ca fiind o schimbare prea mare în viaţă”, a declarat Irina Bulmaga într-un interviu pe site-ul Federației Române de Șah.
Din nefericire, textul de mai sus a rămas doar o ciornă, pe care am reprodus-o numai de dragul de a auzi cum ar fi sunat știrea. În runda următoare, Irina Bulmaga a pierdut la Olga Girya, o șahistă puternică din Ucraina. Pînă atunci, ea nu cedase nicio partidă, ba chiar cîștigase la Humpy Koneru (India), cea care a luat pînă la urmă titlul, și remizase cu Lei și Tan, cele două chinezoaice periculoase din concurs. În loc să lupte însă în continuare, Irina Bulmaga a făcut apoi o remiză scurtă cu turcoaica Ecaterina Atalik și apoi, în ultima rundă, a și pierdut la Natalia Pogonina (Rusia). A terminat pe locurile 9 - 17.
Diagrama săptămînii
Soluția diagramei 188 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 187 de data trecută: 1. Cg5! Nd7 (1… Rxg5 2. h4+ Rh6 3. g4! Nd8 4. f4! Dxh4+ 5. Rd2 exf4 6. Dxf4+ g5 7. Txh4#; 1… Dxg5 2. h4 De7 3. g4!; 1… Dxf7 2. Cxf7+ Rh5 3. Ne2+ Rh4 4. h3 e4 5. g3#) 2. Dxe7 Cxe7 3. Cf7+ Rh5 4. Ne2+ Rh4 5. g3+ Rh3 6. Cg5+ Rg2 7. Nf3#
Reamintesc, ideea acestor diagrame este să încercați să le rezolvați singuri și să publicați soluția ca și comentariu la acest articol. După cum binevenite sînt și comentariile la articolul propriu-zis. De pildă, dacă aveți o explicație - alta decît cea expusă de mine - la succesul lui Carlsen în cele trei specii de șah.
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.
Foto: Pentru ultima oară în acest an bogat în succese pentru el, Carlsen mută și cîștigă! Victorie pentru norvegian și în meciul de blitz de departajare, Moscova, decembrie 2019. Sursa: Maria Emelianova/ Chess.com
