Despre prostie. Informaţii din teren

17 februarie 2017
Cum se ratează o dezbatere jpeg

1. Cutare deputat (PSD) e revoltat, după discursul din Parlament al preşedintelui Iohannis: „Nu se face, cînd vii la mine în casă, să te apuci să-mi dai lecţii!” Carevasăzică dl deputat crede că Parlamentul României e „la el acasă”. Cultura lui politică nu include informaţia elementară că locul de muncă unde l-a trimis electoratul aparţine electoratului şi nu lui, care a ajuns acolo ca simplu reprezentant.

Nu. Domnul cu pricina se simte în scaunul de şedinţă şi pe coridoarele instituţiei ca la el în sufragerie: mai ia o gustare, mai trage un pui de somn, se mai uită pe laptop şi, mai ales, nu acceptă să i se dea lecţii cînd el ţi-a făcut onoarea să te invite la un mic chef privat. Cu o asemenea concepţie, parlamentarii noştri vor veni la treabă, mîine-poimîine, în pijama şi papuci…

2. După acelaşi discurs prezidenţial, dl Călin Popescu Tăriceanu se întreabă, îngrijorat, „ce-o fi avut în cap preşedintele” cind a zis ce a zis. Imprudent. Vorbeşte de funie în casa spînzuratului. Mie mi se pare că întrebarea ar fi utilă, dacă dl Tăriceanu şi-ar pune-o singur, dimineaţa, în faţa oglinzii: „Ce-o fi în capul meu…?” E drept că, pentru a-ţi pune, autocritic, această întrebare, îţi trebuie cap, nu glumă! Şi ceva subtilitate introspectivă şi ceva umor. Dar de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere…

3. Fierbe scena publică de teoria conspiraţiei. Totul e „instigare”, „incitare”, „manipulare”, manevră ocultă a multinaţionalelor, a lui Soros, a Bruxelles-ului, a lui Putin, a alianţei mondiale împotriva ţărişoarei. De curînd, am auzit cea mai tare suspiciune imaginabilă (spusă nu în glumă, cum pare, ci în serios): cînd în Piaţa Victoriei manifestanţii şi-au aprins, ca pe nişte lumînări, telefoanele mobile, e mai mult decît plauzibil că încercau să comunice, printr-un cod secret, cu extratereştrii. Totul e, deci, o subversiune, dirijată de OZN-uri. Nu e grandios? Dragnea ca victimă a unui complot galactic? Nu poţi să nu te întrebi cum se explică succesul unor asemenea năzbîtii. Un răspuns l-a dat, de curînd, fostul ministru al Educaţiei, dl Mircea Miclea: „Crezi în conspiraţii, pentru că asta te face să te simţi special.” Adică toţi ceilalţi, „naivii”, „plebea”, „proştii” sînt incapabili să priceapă ce se întîmplă. Numai tu nu te laşi fraierit. Numai tu te-ai prins! Eşti între puţinii „băieţi deştepţi”! Că avem o criză de încredere în guvern? Că nu mai vrem penali la putere? Că nu mai vrem corupţie? Aş! A se slăbi! La mijloc e o tărăşenie bine pusă la cale de „agenturi” de tot soiul!

„Aşa că, bă boilor, treziţi-vă! Ascultaţi la mine! Vă explic eu cum stă toată tărăşenia!” Conspiraţionistul are acces la secrete planetare. Sau e atît de inteligent, încît pătrunde cu mintea proprie mistere care scapă majorităţii. Dar teoria generală a conspiraţiei pune pe piaţă şi un subtil paradox: ea se asociază cu un fierbinte patriotism. Sîntem, de secole, victime ale unor venetici lacomi, care vor să ne ia teritoriul, averea, demnitatea, credinţa, tradiţiile. Nimic din ce ni se întîmplă nu are legătură cu noi. Nu implică vreo fărîmă de vinovăţie autohtonă. Totul e o mînărie josnică a „străinilor”. Noi, românii, sîntem curaţi, mîndri, deştepţi, talentaţi, înzestraţi, de la Dumnezeu, cu toate virtuţile posibile. Aici se strecoară paradoxul de care vorbeam: cum se face că, deşi sîntem atît de valoroşi, sîntem totodată atît de vulnerabili, de manipulabili, de inerţi? Mereu la cheremul tuturor răuvoitorilor şi răufăcătorilor. Mereu încălecaţi de alţii, mereu depăşiţi de evenimente. S-ar zice că facem parte, prin calităţile noastre, din elita planetei, dar, pe de altă parte, sîntem simplă materie primă pentru tot soiul de machiaverlîcuri venite din afară! Păi ori sîntem „pe veci stăpîni”, inegalabili, „stăpîni pe soartă”, ori sîntem plastilina informă a oricui are chef să ne jecmănească. Părem inapţi pentru orice iniţiativă. 

Revoluţia din decembrie 1989, de pildă, ca să ne referim la un episod de istorie recentă, n-a fost o simplă „explozie a mămăligii”. Nu. A fost un şmecher calcul geopolitic, organizat de americani, ruşi, unguri şi alte lifte, din ură pentru patriotul Ceauşescu. Îl înţeleg pe istoricul Adrian Niculescu, care încearcă să propună o hotărîre parlamentară de natură să incrimineze „calomnierea” evenimentului care ne-a scăpat de comunism. Cu astfel de premise, nu mai are rost, în fond, să ne lăudăm nici cu paşoptiştii (că doar revoluţiile de la 1848 ne-au venit de peste hotare), nici cu războiul de independenţă (victorios în contextul conflictului ruso-turc), nici cu Unirea Principatelor (dorită mai multă de francezi decît de moldoveni…), nici cu Regulamentele Organice (decise sub ocupaţie rusească) ş.a.m.d. S-ar zice că sîntem miza nesemnificativă (sau trecătoare) a unor „socoteli” externe, desfăşurate peste capul nostru. E asta gîndire patriotică? E postura victimei eterne postura unei naţii viguroase? De ce ne place să ne lamentăm, ca unii ce sînt tot timpul luaţi de fraieri, destructuraţi de ample hoarde de trădători? E evident, pe de altă parte, că, mai ales în era globalizării, dar, de fapt, în toate perioadele istoriei, lucrurile nu se petrec în izolare de restul lumii. Nicio ţară nu e o insulă opacă, ferită de consecinţele a ceea ce se întîmplă de jur împrejur. Să pretinzi asta şi, mai rău, să vrei asta nu e decît prostie ţanţoşă. Chiar dacă, în momente de panică strămoşească, ea se poate împăuna şi cu semnăturile unor academicieni… Dar despre asta, cu altă ocazie.

O „antropologie a prostiei” nu se poate opri aici. E un proiect de-o viaţă (care nu exclude, în fond, şi evaluări cinstite asupra prostiei proprii). Mi-aş dori, totuşi, să nu mai am atîta „material” în imediata vecinătate a politicii autohtone.

4. Încheiasem articolul de faţă, cînd mi-au căzut ochii pe o emisiune de la Realitatea TV, „moderată” de dl Octavian Hoandră. Era vorba despre apelul patriotic lansat de unii membri ai Academiei Române, panicaţi că dezmembrarea ţării e iminentă. Cunosc deja umorile dlui Hoandră. Nu mă pot supăra pe el, pentru că nu te poţi supăra pe o vietate lăcrămoasă, mai curînd inocentă. Cred că omul e, la bază, cumsecade şi bine intenţionat. Dar nu e destul. I-aş atrage atenţia că patriotismul nu e o virtute suficientă. Ca să fie viu, respectabil, eficient, patriotismul trebuie să fie dublat şi de alte virtuţi: inteligenţă, creativitate, bun gust, bun simţ, hărnicie, onestitate. Fără ele, patriotismul devine sentimentalism de mahala, refugiu al lipsei de identitate personală şi de competenţă. Devine o ilustrare a definiţiei lui Bernard Shaw: „Patriotismul e convingerea că ţara ta este superioară celorlalte, din cauză că tu te-ai născut acolo.”

Cînd nu eşti bun de nimic, nici în meserie, nici în viaţa comunităţii, cînd eşti mediocru în profesiunea ta, cînd nu ai de pus pe masă nici o ispravă memorabilă, nu-ţi rămîne decît să te lipeşti, furtiv, pe identitatea patriei. Eşti zero, sau aproape de zero, dar eşti rudă cu Ştefan cel Mare, ai cîştigat bătălia de la Rovine şi dai de pămînt cu ungurii. E simplu. Te simţi bine în pielea ta, dai lecţii şi altora şi ţii sus steagul fuduliei locale. Domnule Hoandră, pînă să deveniţi o trompetă a românismului, un Tudor Vladimirescu al poporului năpăstuit, luaţi o pauză de gîndire: faceţi bilanţul lucrurilor măreţe pe care le lăsaţi moştenire românilor, evaluaţi-vă performanţele. E limpede că vă mîndriţi cu România. Dar încercaţi să aflaţi dacă şi România are destule motive să se mîndrească, dincolo de vorbe, cu eforturile şi ingeniozitatea dvs. Nu fiţi complezent cu dvs. înşivă. Apucaţi-vă de treabă. Cu modestie, cu elan, fără să daţi tot timpul vina pe „duşmani”. Problema nu e ce credeţi dvs. despre dvs. înşivă. Problema e ce cred (şi ştiu) compatrioţii dvs. despre dvs., cu ce i-aţi îndatorat, dincolo de vorbe dulci? Şi nu vă mai repeziţi să-i spuneţi dlui Alex. Ştefănescu (altfel băiat simpatic), după ce a declarat că nemţii n-au un poet de talia lui Eminescu: „Vă iubesc!” Tocmai spusese o gogomănie! Una peste alta: nu mai fiţi aşa de duios! Riscaţi să ajungeţi un soi de Cati Andronescu de Transilvania! Şi plecaţi urechea şi la oameni inteligenţi, ca Ion Bogdan Lefter, chiar dacă nu sînt ardeleni…

Articol apărut pe Blogurile Adevărul

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.